Biblioteca ortodoxă

 

Ştiri

  • 22.04.14
    Biserica Ortodoxă se află în Săptămâna Luminată
    altCreştinii ortodocşi se află în Săptămâna Luminată. În aceste zile de după Învierea Domnului toate rânduielile Bisericii sunt speciale. Întreaga expresie liturgică a Ortodoxiei, de la veşmintele slujitorilor şi până la imnografie, mărturiseşte bucuria Pascală. La toate slujbele, credincioşii sunt invitaţi să cânte, într-un glas, troparul Învierii.
    Citeşte mai mult...
  • 19.04.14

    Pastorala Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir la Învierea Domnului 2014

    alt„Și dacă Hristos n-a înviat,Zadarnică este atunci propovăduirea noastră, Zadarnică și credința voastră” (I Corinteni 15, 14)
    Preasfinţiţi Ierarhi, Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi, dragi întru Hristos cel Înviat, fraţi şi surori,
    Citeşte mai mult...
  • 17.04.14
    Sfânta şi Marea Joi - Denia celor 12 Evanghelii
    În această seară, în toate bisericile creştin-ortodoxe se va citi Denia celor 12 Evanghelii. Sunt cu totul umilitoare şi îndemnăm toată lumea să participe la aceste slujbe extraordinare. Îndelunga răbdare a Domnului nostru Iisus Hristos este preamărită după fiecare dintre cele 12 Evanghelii citite la Denia din Joia Mare (Utrenia zilei de vineri).
    Citeşte mai mult...
  • 17.04.14
    Semnificatia zilei a patra - Joia Mare - din Saptamana Sfintelor Patimi
    JOI, este randuit sa praznuim patru evenimente din Saptamana Patimilor, primele doua facandu-se ziua, iar celelalte doua in noaptea de joi spre vineri: SPALAREA PICIOARELOR UCENICILOR DE CATRE MANTUITORUL, dandu-le prin aceasta, lor si noua, pilda de smerenie. (Ioan 13, 1-17)
    Citeşte mai mult...
  • 16.04.14

    Focul Haric va fi adus și în acest an în Republica Moldova

    altPrin purtarea de grijă a Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove şi în acest an, cu prilejul Sfintelor Paşti, în ţara noastră va fi adusă Lumina Harică de la Ierusalim.

    Citeşte mai mult...
Articole şi studii


PDF Imprimare Email
Marţi, 22 Aprilie 2014 20:08

Dorinţa de confirmare a iubirii celuilalt prin cuvinte

altFoarte adesea circulă pe buzele noastre, sau dacă nu, doar în inimi, o dorinţă de confirmare a iubirii celuilalt către noi prin cuvinte: „Spune-mi că mă iubeşti! Mă iubeşti, nu-i aşa?!“, sau reproşuri latente de genul „Dar el/ea nu mi-a spus că mă iubeşte!“, ceea ce contrastează, cel puţin aparent, cu disponibilitatea noastră lăuntrică atunci când ni se cere, spontan, să răspundem celui care ne cere iubirea - „N-am chef...“ sau „Nu pot acum, poate mai târziu...“ sau „Nu vreau!“

Şi dacă eu nu sunt în stare să răspund celui care îmi cere (vorbind de cineva apropiat, nu mai punem problema oricui), cum voi avea sensibilitatea de a simţi, de a recepta dragostea în general?!

Citeşte mai mult...
 
PDF Imprimare Email
Sâmbătă, 19 Aprilie 2014 14:00
Învierea – marea provocare a vieţii noastre
altCe mai înseamnă, oare, pentru omul mileniului trei tradiţionalul "Hristos a Înviat"? Este oare numai o formulă rituală? Ce legătură poate să aibă Învierea lui Hristos cu noi, cei de astăzi, cu viaţa noastră? "Bun – putem zice – Hristos a înviat, dar cu noi cum rămâne?". Pe de altă parte, dacă plecăm logic de la credinţa că Iisus Hristos este şi Dumnezeu, n-ar fi nimic mai firesc decât ca El să nu poată fi înghiţit de moarte. Şi atunci, din nou: cu ce mă priveşte pe mine Învierea Lui?
Învierea este în mod esenţial participare: Iisus nu înviază singur, ci se coboară în iadul sufletului nostru, vine în cel mai adânc abis al umanităţii înstrăinate, trăieşte total drama noastră, tocmai pentru ca pe noi să ne învieze! Învierea Lui nu are sens decât întrucât este şi învierea noastră! Unul din Sfinţii Bisericii noastre a observat foarte bine: "Ceea ce nu a asumat, nu a mântuit", adică numai pentru că fiecare dintre noi a fost asumat integral, încorporat în Hristos, fiecare poate învia el însuşi prin Învierea Lui. Tot ce avem de făcut este să-I întindem mâna noastră pentru a ne scoate din iadul nefericirii cauzate de păcat.
Citeşte mai mult...
 
PDF Imprimare Email
Joi, 17 Aprilie 2014 00:00
Tăcere, inimă!... se roagă Hristos...

Tăcere, inimă!... se roagă Hristos...
Tăcere, inima mea... ascultă, se-aud şoapte... se roagă Hristos! Grădina Ghetsimani e plină de noapte. Nici frunzele nu freamătă, iar vântul şade neclintit printe crengi. Domnul Hristos stă cu chipul plecat rugându-se. Tăcere,...inimă... Pleacă-te, inima mea... că plânge Hristos!

Citeşte mai mult...
 
PDF Imprimare Email
Miercuri, 16 Aprilie 2014 07:39

Iuda şi noi (predică în Miercurea Mare)

altPe ziua de astazi – iata, prin altele, ce amintire amara: mai-marii iudeilor s-au adunat in casa lui Caiafa si chibzuiau cum sa-L prinda prin viclenie pe Domnul Iisus si sa-L dea mortii. Atunci, nefiind rugat de nimeni, a venit la ei unul din cei doisprezece, Iuda Iscarioteanul, si a zis: “Ce voiti sa imi dati, si eu Il voi da pe El voua?” Ei i-au dat treizeci de arginti. Cand am citit locul acesta din Scriptura, sufletul meu s-a umplut de nemultumire – si asupra mai-marilor iudei, si asupra lui Iuda. Ce aveau in vedere acesti mai-mari, de au atras asupra lor si a poporului vina si pedeapsa pentru uciderea de Dumnezeu? Si cum a putut sa se hotarasca la asa o fapta Iuda, care intotdeauna era asa de apropiat de Domnul si asa limpede vazuse intiparita in El plinatatea Dumnezeirii?

Citeşte mai mult...
 
PDF Imprimare Email
Sâmbătă, 12 Aprilie 2014 20:57

Cuvant la Duminica Floriilor

alt„De-ai fi cunoscut şi tu în ziua aceasta,
cele ce sunt către pacea ta.”
(Lc. 19. 42).


Păcătosul este cel mai nenorocit,
când are pe pământ numai norocire

Nimica nu nelinişteşte pe cei mai mulţi aşa de tare ca aceea că bogaţii cei mai prihăniţi se îndulcesc de multă norocire, pe când drepţii sau cei îmbunătăţiţi adeseori suferă cea mai amară sărăcie şi mii de alte răni care sunt încă mai cumplite decât sărăcia.
De aceea mulţi zic: „Unde este pronia, unde este dreptatea cea dumnezeiască, unde este judecata cea dreaptă ? Cel înfrânat si cel îmbunătăţit sunt nenorociţi, pe când cel desfrânat şi cel rău sunt norociţi; acesta este admirat, celălalt nesocotit, acesta trăieşte în îndestulare şi desfătare, celălalt este certat de sărăcie şi de mizeria cea mai mare”.

Citeşte mai mult...
 
PDF Imprimare Email
Joi, 10 Aprilie 2014 16:49

Stareţul Varsanufie de la Optina despre puterea Psaltirii

altÎmi scrie un intelectual foarte tulburat:

„Mă simt foarte rău. Cele dinafară toate îmi merg bine. Familia mea este unită în dragoste. Femeia mea este bună. Răul este că nu am pe nimeni căruia să îmi deschid inima. De aceea sunt mereu obosit sufleteşte. Femeia mea nu mă înţelegere. Copiii sunt mici. Ce-mi rămâne de făcut? Cum să mă eliberez de această durere sufleteasca?”

I-am răspuns sfătuindu-l să citească Psaltirea. Acolo, la Psalmul 93 va afla cuvintele: „Doamne, când s-au înmulţit durerile în inima mea, mângâierile Tale au veselit sufletul meu”. „Stăruie asupra acestui stih şi citeşte mereu toata Psaltirea. Şi cred că Domnul te va uşura”.

Citeşte mai mult...
 
PDF Imprimare Email
Sâmbătă, 19 Aprilie 2014 14:28
Cuvânt la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos
„Domnul a înviat cu adevărat" (Lc. 24, 34)

altMulţi pun întrebarea: pentru ce Hristos nu S-a arătat iudeilor îndată după învierea Sa ? Dar aceasta este o întrebare de prisos şi nefolositoare. Dacă Hristos ar fi nădăjduit că ei prin aceasta s-ar fi întors la credinţă, negreşit El n-ar fi pregetat, după învierea Sa, a Se arăta tuturor.

Cum că ei n-ar fi crezut nici când El li S-ar fi arătat după învierea Sa, o dovedeşte învierea lui Lazăr. Acesta murise de patru zile, aşa că putea şi trecuse în putreziciune. Dar Hristos 1-a rechemat la viaţă înaintea ochilor iudeilor, si iarăşi i-a deşteptat; însă cu toate acestea, El n-a putut a-i aduce la credinţă; dimpotrivă, i-a făcut mai mari vrăjmaşi ai Săi. Căci ei au venit si voiau pentru aceasta a-L omorî. Dacă ei n-au crezut în El când a sculat din moarte pe un altul, nu s-ar fi înfuriat ei oare asupra Lui mai tare, când El li S-ar fi arătat iarăşi ca înviat ? Ei prin aceea negreşit nu s-ar fi îndreptat, ci necucernicia şi osânda lor ar fi sporit. Aşadar pentru ca El să-i scape de o tulburare de prisos, nu S-a arătat lor, ci numai ucenicilor Săi; căci El i-ar fi expus la o mai mare pedeapsă, dacă după răstignire S-ar mai fi arătat lor.

Citeşte mai mult...
 
PDF Imprimare Email
Joi, 17 Aprilie 2014 19:40
Cuvânt la Sfânta şi Marea Vineri, la patima cea mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos

altI. Plangerea deasupra Epitafului

Iata, soarele s-a intunecat. Pamantul s-a infiorat si s-a cutremurat. S-a sfasiat de sus si pana jos catapeteasma templului, care despartea Sfanta Sfintelor, fiindca Domnul insusi ne-a deschis noua intrarea in Sfanta Sfintelor – in cer, la Tronul Tatalui Sau. Cutremuratu-s-a iadul, ca s-au surpat puterea si stapanirea lui. Despicatu-s-au stancile si s-au deschis mormintele cele sapate in ele, si trupurile sfintilor adormiti s-au sculat, si au iesit din morminte, si s-au aratat multora in Ierusalim, binevestind tuturor: „Savarsitu-s-a”.

Citeşte mai mult...
 
PDF Imprimare Email
Miercuri, 16 Aprilie 2014 21:00
Cuvânt la Sfânta şi Marea Joi
Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu,
întru Mine petrece şi Eu întru el
Noi avem de gând a ne apropia de masa cea prea sfântă, care umple pe fiecare de o sfială cucernică. Să ne apropiem dară de ea cu o conştiinţă curată. Să nu fie aici vreun Iuda, care poartă în inimă înşelăciunea împotriva aproapelui său, să nu fie vreun înrăutăţit, care ascunde în sufletul său otrava prihanei.
Citeşte mai mult...
 
PDF Imprimare Email
Marţi, 15 Aprilie 2014 00:00

Sfânta și Marea zi de Marți din săptămâna patimilor

Sfânta şi Marea Marţi ne pregăteşte pentru intrarea în că­mara Mântuitorului cu două parabole – para­bola celor zece fecioare şi parabola talanţilor.Prima pildă asemuieşte intrarea în viaţa veşnică cu o nuntă. Hristos e Mirele Care ne cheamă pe toţi la ospăţul Său de nuntă, precum glăsuieşte utrenia zilei.„Mire Hristoase, Care eşti cu podoaba mai frumos decât oamenii, Care ne-ai chemat pe noi la ospăţul cel duhovnicesc al nuntii Tale, dezleagă-mă de chipul cel ticălos al greşealelor mele… şi, împodobindu-mă cu frumoasa haină a slavei Tale, fă-mă împreună şezător luminat la masa împărăţiei Tale…”.

 Taina nunţii este mare, zice Sf. Ap. Pavel, dar în Hristos şi în Biserică. Prin unirea nunţii se împlineşte într-un chip ne­desăvârşit, năzuinţa omului după veşnicie; prin urmaşii săi omul îşi prelungeşte viaţa dincolo de hotarele vârstei sale. Nunta pământească este însă o icoană ştearsă a negrăitei bucurii de a fi împreună cu Mirele Hristos; unirea cu El este veşnică şi bucuria fără de margini.

Citeşte mai mult...
 
PDF Imprimare Email
Joi, 10 Aprilie 2014 16:59

Familia şi duhovnicul

altEste bine ca familia să aibă doi duhovnici, separat soţia şi separat soţul? Dacă apar neînţelegeri în familie din cauza duhovnicului, care este ieşirea?

Părintele Pantelimon: Este foarte clar că este bine să aibă acelaşi duhovnic. Asta este evident, pentru că sunt foarte puţini acei duhovnici de excepţie, care să fie văzători cu duhul, şi atuncea când omul vine şi-i spune ceva, el să ştie şi ce nu-i spune omul. Cum zicea Părintele Teofil, că un duhovnic adevărat este numai un duhovnic care este văzător cu duhul, şi zicea despre el că nu este văzător cu duhul. Acuma Dumnezeu ştie cum era. Dar pentru că duhovnicul este o autoritate spirituală pentru familie, atuncea este important că toţi membrii familiei să aibă acelaşi duhovnic. Şi un duhovnicştiţi că rezolvă enorm de multe dintre conflictele care pot să apară în familie, şi rezolvă multe probleme de care nici nu se ştia şi nici nu se pot afla. Poate unul dintre soţi are un gând, un gând împotriva celuilalt, dar nu şi l-a manifestat. Merge la duhovnic şi duhovnicul le rezolvă.

Citeşte mai mult...
 
PDF Imprimare Email
Miercuri, 09 Aprilie 2014 20:27

Părintele Teofil: Oameni și flori

altFlorile au darul lor. Florile sunt ceva ce nu poate fi comparat cu altceva. E ceva unic, o floare e ceva unic. Şi asta ne aduce aminte nouă că şi noi suntem ceva unic în lumea aceasta (…) Aşa că este o legătură între flori şi noi. Florile sunt unice prin rosturile lor de a înfrumuseţa lumea aceasta, pământul acesta. Şi aşa sun­tem şi noi. Şi noi avem destinaţia aceasta de la Dumne­zeu, să înfrumuseţăm pământul.

Să aducem ceva din cer pe pământ. Să înmulţim ceea ce este frumos. Să înflorim şi noi ca florile. Să înflorim aşa cum înfloresc florile, fără să ştie pentru cine înfloresc. O floare, prin firea ei, înflo­reşte. Există prin firea ei. Ea nu are cum să gândească, să se realizeze pe sine, ca să fie pentru cineva anume. Şi, bineînţeles, pentru că vine de la Dumnezeu, pentru că Dumnezeu face tot ce e frumos în lumea aceasta, floarea adaugă ceva la frumuseţea lumii şi, mai ales, îi desfată pe cei la care ajunge. [...]

Citeşte mai mult...
 
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>

Pagina 1 din 80
 
Calendar


 
 

Ultimile articole
 



Descarcă în formatul preferat.
    

 
 

 
Православие.Ru  Filme Ortodoxe
Logos.md  Frumoasa.md
Teologie.net  Teologie.md
Biblioteca ortodoxa digitala VIOSTIL  Personalitati basarabene
Biserica Ortodoxa din Moldova