Pentru tine soră... care vrei să omori...
 Am primit zielele acestea la rubrica noastră Întreabă preotul o întrebăre, care seamănă mai mult a răcnet de durere, ce iese din adâncul sufletului! M-am gândit că, poate răvaşul acestei femei va bate la inima cuiva, care s-a pornit pe drumul uciderii..."Sărut mîna, Părinte! Am păcătuit foarte tare, am făcut două avorturi cîţiva ani în urmă, Întrebare: Acum problemele pe care le avem cu soţul (soţul abuzează cu alcoolul), cred că sânt rezultatul desfrânării şi păcatului, pe care l-am săvârşit! M-am spovedit, am primit canon, mă căiesc şi, iertaţi-mă de cuvîntul ales, RAG de scârbă, când îmi aduc aminte de faptul, că pe lângă fecioraşul meu de trei ani, puteau să mai fie doi copilaşi mai mari de şcoală.
Ştiu şi îndrăznesc să cred, că cândva voi fi iertată, dar cât n-ar fi de straniu, nu pe mine mă jelesc şi nu de viitorul meu mi-i teamă, dar de soarta copiilor pe care i-am ucis. Am citit undeva că sânt la întuneric, nu ştiu ce-i aşteaptă, simt că turb la gândul că soarta asta eu le-am ales-o... Spuneţi ce pot să fac pentru ei, cred că întrebarea asta sună aberant, după ce, chiar eu i-am ucis, dar totuşi..."Olesea
|
