| |
Caută informaţia necesară:
|
| |
| Logare:
|
|
|
|
|
|
|
Piedici în calea mîntuirii
Ce faci tu cu salariul?
 Pentru sfinţi viaţa pământească era o ascundere în raiul lui Dumnezeu, o fugă de convenţiile sterpe ale întunericului materiei şi o luptă cu fosilizarea umanităţii.
Dacă privim cu luare aminte la viaţa din jurul nostru, vedem că cea mai mare parte din acţiunile noastre sunt provocate de ceva, sunt reacţia raţională sau nu la un stimul, o situaţie sau o realitate anterioară. Am fost creaţi persoane nemuritoare de Dumnezeu, având chipul lui Dumnezeu: libertate, raţiune, simţire, voinţă, unicitate şi iubire, şi totuşi suntem de multe ori doar bieţi senzori de mişcare a lumii din noi sau din jurul nostru. Ceea ce spun se aplică la viaţa personală, lăuntrică a omului, dar mai ales la viaţa comunitară, familie, servicu, parohie, birou etc.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
 |
 |
|
Fertilizarea in vitro: zdruncinarea conceptului de familie?
 Dorinta de a trece prin experienta extraordinara a maternitatii si de a deveni parinte, de a cunoaste implinirea desavirsita in plan familial, a alimentat permanent cercetarea medicala pentru a implini acest vis cuplurilor care se confrunta cu problema infertilitatii/sterilitatii; procentul acestor cupluri este suficient de mare, aproximativ 10-15%, la care se adauga faptul ca 75% dintre conceptii se pierd din varii cauze, unele cunoscute, altele nu, intre momentul implantarii si cel de-al treilea trimestru de sarcina. Aflata in faza de pionierat in anii ‘60, fertilizarea in vitro (FIV) s-a conturat initial prin prisma dezideratului umanist enuntat anterior, dar pe masura evolutiei sale din ce in ce mai promitatoare, a devenit o tehnica extrem de controversata, care se pare ca a deviat de la scopul altruist spre unul de implinire a orgoliului profesional sau de „tehnologizare" cu orice pret. Consecintele, de tipul Adrianei Iliescu, Carmelei Bousada, au determinat la atitudine sociala, etica, religioasa, legislativa.Cea mai grava urmare a intelegerii gresite a practicarii FIV ramine zdruncinarea conceptului de familie, de identitate, de a fi parinte. Sa ne imaginam urmatoarea situatie (care, din pacate a facut si subiectul a numeroase cazuri reale, terminate in justitie): un cuplu, care nu poate concepe proprii copii, iar femeia, din varii motive de sanatate nu poate purta o sarcina, recurge la comandarea materialului genetic din catalog, de la donatori si gaseste si o femeie dispusa contra unei sume de bani, sa poarte sarcina. Citi parinti va avea copilul rezultat in urma acestui „circuit tehnologic"? Vor fi parintii genetici, respectiv donatorii materialului genetic, vor fi cei „purtatori"- mama purtatoare (care, de obicei este o femeie casatorita care a mai purtat cel putin o sarcina) si „parintii" care au solicitat copilul care va fi crescut de acestia. In total ar fi sase parinti! Ce drepturi si ce obligatii ar putea avea fiecare dintre aceste cupluri fata de copilul rezultat? Ar putea fi copilul un subiect al tribunalelor pentru o buna bucata de timp, in tari in care legislatia este ambigua/inexistenta (si aici avem in vedere si Romania!)? Inafara de implinirea dorintei unui cuplu de a avea un „nou" copil, unul nenascut inca, dar nu unul propriu in adevaratul sens al cuvintului, care ar fi beneficiul unui astfel de act medical? Care ar fi diferenta intre acest copil si unul adoptat (in cazul adoptiei ar putea fi vorba de cel mult patru parinti, care in momentul abandonului sint decazuti din drepturi)?
Impingerea la extrem a utilizarii tehnologiei „cu orice pret", fara a manifesta interes pentru conditiile de solicitare si de practicare, pentru viitoarele consecinte sociale, juridice, pentru moralitatea si etica realizarii procedurii, a dus la „tehnologizarea vietii umane" de la cele mai timpurii stadii, dind curs anomaliilor sociale care nu au intirziat sa apara. Astfel, in Franta, in anul 2001, o femeie s-a dat drept sotia fratelui sau, pentru a putea recurge la fertilizarea in vitro cu ovule recoltate de la donator si sperma fratelui ei. In ce masura acest gest este un ajutor si in ce masura este o anomalie a unui act qvasi-altruist, qvasi-egoist si o forma de incest?
Fata de astfel de anomalii si fata de abuzurile practicarii celor mai noi cuceriri ale tehnologiei cu orice pret, Biserica a luat atitudine. Biserica Ortodoxa considera sfinta viata umana, actul procreerii fiind o minune si o implinire a vointei lui Dumnezeu. Este moral inacceptabil ca stiinta sa interfere intr-un proces natural al vietii umane (poate ca aceasta este si explicatia faptului ca fertilizarea in vitro are sanse destul de mici de reusita - rata medie de succes fiind de 10%, ceva mai crescuta in SUA - 27%). Biserica Ortodoxa din Romania sprijina procreerea naturala si admite FIV doar cu material genetic prelevat de la cuplu, respingind ideea unor posibile anomalii, cum ar fi prelevarea de la rude, familie, precum si a existentei bancilor de sperma sau de ovule.
Alaturi de pozitia Bisericii s-au impus reglementari legislative pentru a combate excesele si abuzurile utilizarii tehnologiei. Astfel, in Franta, legea prevede faptul ca FIV se adreseaza cuplurilor de virsta fertila care dovedesc faptul ca nu pot obtine o sarcina pe cai naturale. De asemenea, datorita faptului ca a purta o sarcina a devenit o meserie extrem de bine platita, modificind ideea maternitatii, tari precum Elvetia, unele state din SUA au o legislatie care respinge ideea existentei mamelor purtatoare.
Cu toate acestea, insa, alte noi controverse apar, zdruncinind parca din temelii ideea de familie. Este vorba despre cazul „gemenelor" Lauren si Hannah Bernaba care s-au nascut la putin timp una dupa cealalta, dar din „mame" diferite. Familia Bernaba mai are un copil rezultat al unei sarcini normale si naturale, in virsta de 15 ani. La doi ani de la nasterea sa, parintii s-au hotarit sa conceapa din nou. Din pacate acest lucru nu a fost posibil pe cale naturala si au recurs la FIV cu materialul genetic propriu. Au avut insa parte de 14 incercari nereusite, asa ca la a 15-a au recurs simultan si la o „mama purtatoare", Torry Keay, careia i-au platit o suma de bani confidentiala. Surpriza, insa, ambele femei au ramas insarcinate, in acelasi timp, rezultind gemenele Lauren si Hannah. Pentru familie, deocamdata, acest lucru reprezinta o bucurie, momentul in care parintii vor trebui sa explice gemenelor modalitatea nasterii lor s-ar putea insa sa reprezinte unul de cumpana. Pentru societate, nu reprezinta decit alt motiv de dispute si controverse. Avem dreptul moral de a plati pe cineva pentru a purta o sarcina? Pina unde s-ar putea merge, pina la recurgerea la utere de imprumut pentru a evita tot efortul sarcinii, cresterea in greutate, disconfortul etc.? In ce masura cele doua fetite sint doar surori genetice si nu gemene adevarate? Mama purtatoare ar putea reclama vreun drept la un moment dat asupra celei pe care a purtat-o timp de noua luni? Care sint parintii adevarati ai fiecareia dintre fete? Se deosebesc ele de fratele mai mare?
Controverse si, din pacate, realitati produse de utilizarea abuziva a tehnologiei exista si se accentueaza din ce in ce mai mult, FIV, nemaifiind ca odinioara o tehnica menita a ajuta cuplurile infertile/sterile. Ne simtim datori sa luam atitudine?
Autor: Dr. Mihaela-Catalina VICOL |
|
|
|
Cum se biruie desfrânarea?
 Această patimă este foarte întâlnită astăzi, în special printre tineri, dar şi printre cei mai în vârstă. Deşi este foarte răspândită, nu sunt mulţi aceia care o conştientizează, fiind genul de patimă care pe lângă faptul că te face dependent de ea, te face să crezi că ai chiar o nevoie, reală, de acele păcate. De aceea este foarte greu să conştientizezi gravitatea ei după ce se cuibăreşte bine în suflet, după ce organismul capătă anumite obişnuinţe, iar păcatul se săvârşeşte ritmic, stricând corpul – templul Duhului Sfânt… |
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
 Arătarea Mântuitorului la doi copii. Poruncile și Proorocirile vremurilor de pe urmă!!!
Arătarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos în anul 1926, la 30 iulie, ora 8 dimineaţa, în apropierea Kievului, între satele Demidovo şi Gledovka la doi copii: Nicolae, de 11 ani (Nicolae Maximovici Kuprenko), şi Emilian, de 14 ani (Emilian Ivanovici Feşcenko).
Cu o săptămână înainte de aceasta, la 24 iulie, în noaptea dinspre duminică, Mântuitorul i S-a arătat în vis lui Emilian şi i-a spus:
-Tu Mă vei vedea în realitate împreună cu alt băieţel. Să nu vă speriaţi!
Tot atunci El l-a blagoslovit arhiereşte, cu ambele mâini şi, întorcându-se către Răsărit, s-a făcut nevăzut. Emilian a început să se roage în vis, însă a fost trezit de către stăpân.
Peste o săptămână, la 30 iulie, aceşti ciobănaşi îşi mânau vitele pe imaş şi au făcut cunoştinţă, asta părând a fi o simplă întâmplare. Era ora 8 dimineaţa şi ei se pregăteau să dejuneze, când dintr-odată a străluminat puternic un fulger. Emilian s-a gândit:
-Oare de ce o fi strălucit atât de puternic fulgerul? Nicolae a spus: -Probabil va ploua! Însă Emilian a continuat:
-De unde să plouă, dacă pe cer nu e niciun nor şi nici boare de vânt? La aceasta, Nicolae a zis:
-Atunci, cine poate şti ce se mai poate întâmpla aici. După ce-şi spuse nedumerirea, peste câteva clipe, dinspre Apus, cerul a devenit dintr-odată roz şi a apărut o cruce mare strălucind ca soarele, al cărei vârf se sprijinea sus pe nori, iar partea de jos era postată, de asemenea, pe un nor, la vreo doi arşini deasupra pământului. Crucea, cu tot cu barele transversale, avea lăţimea de un arşin şi jumătate. Din partea de sus a Crucii s-a arătat un Om, care stătea ca şi răstignit. La început Crucea cu Omul s-a arătat de departe, cam la vreo jumătate de verstă, apropiindu-se mai apoi de copii. Nicolae, văzând apropierea Crucii strălucitoare, s-a speriat şi i-a vorbit lui Emilian:
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
Neorânduiala lăuntrică şi înfăţisarea exterioară
 Sarmanii mireni se imbraca asa cum e launtrul lor
- Parinte, da-mi o binecuvantare.
-Te binecuvantez sa te faci carnaval duhovnicesc ca Sfanta Isidora cea nebuna; sa dobandesti prefacatoria cea buna. Vezi, sarmanii mireni sarbatoresc in fiecare zi prefacatoria lor lumeasca si se imbraca asa cum e launtrul lor. Demult, oamenii se imbracau pentru carnaval odata pe an, numai la Lasatul de sec. Acum cei mai multi sunt mereu in carnaval. Adica, mai demult carnavalul tinea o saptamana numai la Lasatul de sec de carne pentru Postul Mare.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
|
Despre podoabe şi machiaj
 Asaltul bijuteriilor şi al machiajuluiEste greu să ne închipuim o înghesuială într-un troleibuz în care să nu fie nici o femeie machiată şi fără bijuterii. Chiar şi atunci cînd vrem să deosebim un prunc dacă este băiat sau fetiţă, ne uităm la urechi dacă nu are cercei. Tot aşa şi în cazul adolescenţilor, deoarece lungimea părului nu mai este un semn distinctiv, cum nu mai sunt nici pantalonii şi fusta, ci numai bijuteriile şi machiajul fetelor ne salvează în astfel de situaţii, de multe ori chiar incomode. Cu toate că, cu tristeţe trebuie să recunoaştem, întâlnim tot mai mulţi băieţi machiaţi şi împodobiţi.
Nu este un lucru străin să spunem că cerceii şi machiajul pot fi întâlnite chiar şi în biserică, în special în bisericile din oraşele mari. În jurul acestora se face mult haz în cercurile bătrоnelor, care le întîmpină cu priviri neprietenoase, iar de multe ori devenim martorii unor scene care, mai cu seamă dacă sîntem începători, ne tulbură pe parcursul întregii Liturghii şi ne pot strica chiar ziua întreagă. Cineva care nimereşte de cîteva ori peste astfel de scene, dacă nu este încercat în credinţă, smintindu-se, foarte uşor poate abandona biserica respectivă, iar în cazurile grave, poate să se abată de la dreapta credinţă ortodoxă şi să devină membru al unei secte.
Aşadar, au sau nu dreptate băbuţele care "organizează" astfel de scene? Poate că ceea ce le face să ne fie atît de antipatice, nu este chiar faptul pe care ni-l reproşează, ci numai modul în care o fac? Dar poate că acuzaţiile lor sînt într-adevăr prea grave, căci nu poate să fie adevărat că toate femeile care poartă cercei şi se machiază sînt în mod obligatoriu şi desfrînate? Multe dintre ele sоnt căsătorite şi umblă de multă vreme la biserică şi nimeni nu le-a văzut sau să fi auzit să-şi înşele soţul. Este oare chiar atît de grav dacă o femeie poartă cercei şi se machiază, dar în schimb nu-şi înşeală soţul? În timp ce alta poate să nu se machieze deloc şi să pară smerită, totuşi să fie o mare desfrînată?
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
Şi credincioşii pot cădea în păcate grele
 Credem în Dumnezeu, mergem la Biserică, ne mărturisim păcatele, ne împărtăşim, ne rugăm seara, dimineaţa şi-n timpul zilei, şi pentru că facem toate acestea ne considerăm credincioşi. Câteodată acest "statut" de credincios şi apropiat al lui Dumnezeu ne face să-i judecăm pe alţii care poate nu se arată aşa de râvnitori ca noi, sau poate nu-l cunosc pe Dumnezeu. Şi uite aşa începem să judecăm când vedem pe cinevă că a căzut în păcate grele, acuzându-l sau mustrându-l verbal sau în mintea noastră.
De multe ori rămânem miraţi de faptul că unii pot păcatui traind in desfrau, îmbătându-se, înjurând, făcând avorturi, furând, înşelând sau lovind pe cineva. Şi această mirare a noastră e folosită de diavolul pentru a ne şopti că suntem mai buni, şi fiind aşa aproape de Dumnezeu niciodată nu vom face păcate aşa de mari. Acest gând creşte în noi mândria şi naşte dispreţul faţă de cel ce păcătuieşte, întipărindu-se în minte ideea că niciodată nu vom cădea aşa.
Şi astfel uităm că nu prin puterile noastre reuşim să nu cădem, ci numai prin puterea care ne-o dă Dumnezeu în fiecare clipă, ca Unul ce este în noi de la Botez, căci câţi în Hristos ne-am botezat în Hristos ne-am şi-mbrăcat. Iar haina aceasta e în primul rând a sufletului ,dar şi a trupului, care ne fereşte de murdăria şi răceala păcatului.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
Cipurile,666, antihristul și dreapta socoteală prin dobândirea Harului Duhului Sfânt!
Luându-mă de mână și ținându-mă strâns, Părintele Porfirie mi-a zis:
-Părinte Athanasie, acum sunt orb, ochii mei trupești nu mai văd – am cancer la hipofiză, dar ochii cei duhovnicești văd destul de bine. Înainte să pleci, vreau să-mi spui ce crede Părintele Emilianos al nostru despre 666 și antihrist!
Era imediat după catastrofa de la Cernobâl. Lumea era tulburată; zilnic, oamenii veneau cu zecile întrebau înspăimântați ce va fi, dacă va veni antihristul și-i va însemna 666.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
CĂSĂTORIA (împreunarea trupească a soţilor)
 ,Jar Adam a cunoscut pe Eva, femeia lui.Uită-te când s-a întâmplat asta! După călcarea poruncii, după scoaterea din rai! Atunci a luat început unirea trupească dintre Adam şi Eva. înainte de călcarea poruncii duceau viaţă îngerească şi n-a fost vorba deloc de unire trupească. Cum putea să fie vorba de aşa ceva, când nu erau supuşi nici nevoilor trupeşti?" {Omilii la Facere, omilia XVIII, III, în col. PSB, voi. 21, p. 213)„Să nu opriţi datoria unul altuia, fără numai din bună înţelegere (1 Cor. 7, 5). Dar ce vrea să spună el aici? Să nu se înfrâneze femeia, zice, dacă bărbatul nu voieşte, şi nici bărbatul, dacă nu voieşte femeia. Şi pentru ce?
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 Următor > Sfârşit >>
|
|
Pagina 1 din 5 |
|
|
| |
Descarcă în formatul preferat.
 
 |
|
