0
0

Sărut mâna, părinte! Am așa o situație: visez că păcătuiesc… ma trezesc și uneori mă întreb dacă nu a fost real? Știu, nu trebuie să dăm atenție viselor, sub nici o formă dar… apare tristețea, mâhnirea, tulburarea, parcă ceva îmi spune că rugăciunea nu-mi va fi ascultată, că doar nu pretind să ajung o sfântă, că Dumnezeu s-a săturat de mine. Mă simt căzută. Părinte, până ajung la duhovnicul meu, vă rog ajutați-mă, ce să fac, cum să fac să am din nou pacea și liniștea? Ce să înțeleg din aceste încercări? Doamne ajută!

  • Nicoleta a întrebat 12 ani ago
  • last edited o lună ago
  • You must to post comments
0
0

Bună să vă fie inima după cum de afectată vă este gândirea. Surioară. După cum am mai spus și în alte răspunsuri de ale mele: omul visează seara ceea ce ziua îl înconjoară. Deci visul e o urmare a celor care au loc ziua. Și după vis îți poți da seama cât de bună sau spurcată e mintea în timpul zilei. Cel care ziua privesc lucruri indecente și gândul numai la aceasta este atunci seara ce poate el să viseze. Ca să ai o ideie mai clară îți recomand o mică lectură: „Somnul, un dar al lui Dumnezeu” și „Despre cele ce se întâmplă în timpul somnului”. Nu am mai răspuns la asemenea întrebări. Dar ce să spun. Mai bine e să întrebi de o sută de ori decât să cauți. Se mai spune că e lenea mare. Priviți întrebarea 2338 la care tot eu am răspuns. Mai încercați să căutați nu să primiți mură în gură. Pentru că în urma căutării învățătura e mai sugură și cele descoperite rămân mai mult timp decât atunci când repetăm de sute de ori una și aceiași. Vă spunem că vine timpul când vom spune: Popa pentru o babă surdă nu trace clopotul e două ori.

Lectură plăcută.

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.