Frica

Pace și liniște de la Dumnezeu să avem! Părinte, Cum de luptat cu frica? Cum să scăpăm de ea? Să nu ne gândim la tot pasul că poate să ni se întâmple ceva rău și din acest motiv să fim stresați, întristați. Am citit articolul de pe site despre frica cea lumească. Adesea rostesc pentru a ajunge la suflet cuvintele psalmistului: ”Domnul este apărătorul vieții mele de cine mă voi înfricoșa”. Eu de mică, tare mă temeam de fulgere și tunete, tot de prin adolescență, rămâneam adesea singură acasă pe 2-3, uneori chiar mai multe zile, dar nu aveam teamă, căci părinții tot timpul îmi spuneau că Dumnezeu mă păzește. Acum însă urmează să rămân singură în casa părintească (din anumite motive, pe o lungă perioadă) și uneori mi-i frică nopțile. Devin ”spion” în propria casă, căci la orice mișcare (şi ele chiar sunt) alerg să privesc pe geam dacă nu se plimba cineva prin jurul casei. Nu suntem bogaţi, dar un rău poate să-l faca oricine, ştiind că sunt singură. Nici rude nu am în localitatea mea. Ce rugăciuni pot să mai citesc, ca să trec peste această teamă. Să fie cu iertare, dacă ceva nu am exprimat clar.