0
0

Bună seara, părinte. Mă aflu într-o stare chinuitoare de singurătate. Eu am 35 ani şi nu sunt căsătorită. De fapt de când mă ştiu am fost tot singurică, chiar dacă mă îndrăgosteam de cineva. Relaţia nu dura mult şi ne despărţeam..anume când era cel mai frumos. Trecând prin multiple măcinări sufleteşti după atâtea despărţiri ajunseserăm deseori la momente de disperare, încât mă rugam să mor, decât să trăiesc acest chin sugrumător. Având ani buni, am fost înşelată şi eu de cel rău spre a păcătui în desfrânare, gânduri ce mă chinuie şi până acum, care mă urmăresc în clipele de deznădejde. Aveam o credinţă îndoielnică până când măcinarea asta sufletescă m-a adus în pragul bisericilor şi al mănăstirilor. Am ajuns să cunosc în mai de aproape puterea rugăciunii, Dumnezeu luminându-mi mintea. Am fost şi la rugăciunea Sf. Maslu pentru prima oară atunci,cu 8 ani în urmă, la care mi s-a făcut rău. După aceasta am fost şi la duhovnic, la spovedanie generală. Am mai fost la mănăstiri, la rugăciuni.. Ştiu că deznădejdea este păcat mare, o alung cum pot şi cât pot cu rugăciuni şi cu post…. Mi-e greu tare, parcă aş avea o piatră pe suflet. Puteţi să-mi spuneţi ce aş putea să mai fac să nu mai simt durerea asta şi să întemeiez o familie chiar la vârsta asta ?

  • You must to post comments
0
0
Cel mai des fiecare îşi face careva planuri de viitor şi doreşte ca puţin câte puţin ele să se îndeplinească, dar dacă nu se întâmplă aşa cum ne-am dorit ne pierdem credinţa şi nădejdea. Mergem la mănăstiri şi biserici, ne rugăm, dar oare ne rugăm pentru iertarea noastră, pentru întărirea nostră în credinţă sau ne rugăm pentru înfăptuirea cerinţelor noastre. Zicem „Facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ”. Dar oare dorim cu adevărat acest lucru sau totuşi să se îndeplinească voia noastră. Nu v-aţi ghândit că poate că v-a apărat Domnul şi nu v-aţi căsătorit pînă acum pentru că nu era alături de d-ră persoana potrivită. Doar dacă Dumnezeu nu ne ascultă şi nu ne îndeplineşte toate cerinţile şi dorinţile, n-o face fiindcă ne vrea răul şi vrea să suferim. Încercaţi să căutaţi mai întâi Izvorul Vieţii veşnice , dar nu să suferiţi că nu sunteţi căsătorită. Căci le ştie Domnul pe toate. Şi ştie mult mai bine ca fiecare dintre noi cine şi de ce are nevoie, chiar dacă nouă ne pare că existenţa noastră nu are sens fără „ceva mult dorit” de noi.  Existenţa noastră nu are sens numai fără Dumnezeu şi dragostea faţă de El.Deci caută mai întâi cele ale sufletului și celelalte se vor adăuga ție, credemă știe Dumnezeu de ce  și când ai nevoie.
Prot Victor Mihalachi

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.