Sfântul Siluan și explică cum a înțeles el aceste cuvinte și cum a făcut. Deci el spunea: ”Domnul mi-a zis să țin mintea în iad și să nu deznădăjduiesc. Și am început a gândi așa: mâine mor și mă voi sălășlui în adâncul iadului plângându-mi pururea păcatele și vărsând multe lacrimi pentru ele, dar și mai mult că voi fi pe veci despărțit de Domnul, pe care l-am întristat atât de mult și pe care-L iubesc! Doamne iatră-mă și milostivește-mă către mine păcătosul, căci voi nădăjdui pururea la Mila Ta cea Sfântă.” Deci în aceste cuvinte se cuprinde pocăința și plângerea pururea a păcatelor tale, cu nădejdea totuși că Domnul te va milui, te va ierta și nu-și va întoarce fața Sa de la tine întru sfârșit.

Doamne ajută și miluiește…

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie