Bună ziua!

0
0

Bună ziua! Rrevin cu o întrebare…este perioada postului, perioada în care se spune că ar trebui să vorbim mai puţin, să ne abţinem de la pofte trupeşti, de la mâncare etc… astăzi este vineri, am postit… dar spre sfârşitul orelor (sunt elevă) un băiat a vorbit urât cu mine, m-a jignit referitor la locul unde stau (sat) de faţă cu prietena lui. A vorbit indecent, punându-mă la încercare şi eu înapoi l-am jignit. Ştiu ca nu am făcut bine, poate trebuia să tac, dar nu m-am putut abţine, el a început eu chiar îl simpatizam, eram prieteni. Acum îmi pare rău şi totuşi eu nu pot să mă duc la el şi să îi cer iertare nu are nici o relevanţă dat fiind faptul că eu nu am avut nici o treabă cu el iniţial…mi se întâmplă des acum în post când, chiar vreau să mă abţin de la păcate şi să fiu mai bună. Pur şi simplu se găseşte cineva, ceva care să mă ispiteacă şi să mă facă să mă enervez sau să mă supere. De ce fac şi aşa? Dacă aş fi singură ar fi mult mai bine, dar nu pot pentru că sunt într-un colectiv de elevi şi nu am cum să nu conversez cu ei sau cu alţii…

  • Veronica a întrebat 14 ani ago
  • last edited 6 luni ago
  • You must to post comments
0
0
Dragă Veronica, nu este problema doar în singurătate, căci nici călugării care au trăit în pustie nu au fost feriţi de ispite. Sunt toate acele păcate grele ca mândria, iubirea şi părerea de sine, neieratea aproapelui şi altele care ne stăpânesc sufletul şi de nu ne luptăm cu ele, ne conduc ele. Şi ne conduc în direcţia opusă faţă de cea care ar trebui să mergem. Sfântul Apostol Pavel ne spune Mare bucurie să socotiţi, fraţii mei, când cădeţi în felurite ispite, Ştiind că încercarea credinţei voastre lucrează răbdarea; Iar răbdarea să-şi aibă lucrul ei desăvârşit, ca să fiţi desăvârşiţi şi întregi, nelipsiţi fiind de nimic. Ispita oferă ocazia pentru creştere şi biruinţe spirituale. Dacă nu sunt bătălii, nu pot fi nici victorii prin decizii puternice. Dacă ai fi singură  undeva într-o peşteră retrasă şi nu ai comite nici un păcat exterior o săptămână întreagă, pentru simplul motiv că nu ai avea nici un contact cu nici o altă persoană, vei deveni mai virtuoasă? Nu cred. Credinţa nostră nu prevede doar absenţa comportamentului greşit în viaţă. Ci prezența comportamentului frumos și bineplăcut lui Dumnezeu. Viaţa aceasta în singurătate ţi-ar dovedi mai mult decât ai vrea să dovedeşti. Da, ai fi bună, însă bună de nimic! Călugării prin retragerea la mănăstire nu vestesc prin faptă evitarea contactului cu omenirea. Mănăstirea nu e în afara lumii ci e în mijlocul ei. Cel care evită orice ispită prin evitarea contactului cu toţi oamenii, poate că nu face nici un rău, însă nici bine nu face. Deci cred că ai înţeles ideea, nu lipsa ispitelor ar fi soluţia, dar lupta cu ele.

Doamne ajută şi post uşor cu roade duhovniceşti.

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.