Cuvântul Sfântului Teodoret, despre dreapta socotinţă. Aceasta să ştiţi voi toţi cei socotiţi lucrurile omeneşti cele bune şi cele rele, ca să le socotiţi în acest fel: totdeauna, nunta este altceva decât desfrânarea, pentru că nunta, adică, s-a binecuvântat după lege, iar desfrânarea, fiind în afară de lege, s-a osândit. Aşa este şi la ucidere: omoară un pom şi cel ucigaş, dar omoară un om şi judecătorul: dar acesta, l-a judecat să moară după lege, iar celălalt, l-a ucis fără de lege. Pentru că fapta este una şi aceiaşi, dar rânduiala, deosebită. Dar, că mai arătat să ne învăţă, să cercetăm, Scriptura. A ucis Cain pe Abel, umplându-se de invidie, a ucis Finees, râvnid, însă după evlavie şi apărând legea. Dar acela, Cain adică, este blestemat, iat Finees, binecuvântat. Fapta, adică este una şi aceiaşi, uciderea, în înţelegerea este deosebită. A furat Iacov binecuvântarea; a furat şi Acan aurul, dar acela s-a înălţat, iar acesta, cu pietre, a fost ucis. A postit Ilie şi a încuiat cerurile; samaritenii, postind şi ei au ucis pe Nobot, dar acela, adică Ilie, pentru evlavie, iar aceştea, pentru vorbirea de rău şi uciderea. A cruţat şi a miluit Saul pe Agag, fără de lege, şi a pierdut împărăţia, a înjunghiat Samuil pe Agag, şi a împlinit legea lui Dumnezeu. Fără de cercetarea cea cu deamănuntul, nu va face judecată dreaptă. Suzana a fost judecată să moară, fără de cercetare, iar ea a strigat cu mare glas: „Dumnezeul veşnic, Cel ce ştii tainele, Tu ştii că minciuni au mărturisit asupra mea, şi iată că mor nefăcând nici un rău. Şi a auzit Dumnezeu glasul ei, că, dusă fiind la ucidere, a ridicat Dumnezeu pe tânărul Daniil, care a zis: „Sfânt curat eu de sângele femeii acesteia, de vreme ce n-aţi cecetat pe bătrâni, despărţindu-i pe ei, unul de altul”. Deci, unul, câte unul, fiind întrebat bătrânii, s-a dovedit, că au minţit amândoi. Apoi, tot poporul a binecuvântat pe Dumnezeu, Cel ce mântuieşte pe toţi, cei care nădăjduiesc spre El. Drept aceea, necercetând cu deamănuntul, să nu osândiţi pe nimeni. Dumneului nostru slavă, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin. Deși sunt mirean, nu am dreptul să interpretez cele scise de Sf. Teodoret, de aceia vă întreb cinstite părinte: dacă cineva omoară un om după lege este sau nu considerat de Dumnezeu ucigaș de oameni? Căci, din textul precitat mai sus, numai cel ce omoară înafară legii se consideră ucigaș? Din auzite, am aflat că după Canonul lui Sf. Vasile cel Mare, ostașul care a fost la război și a făcut ucidere, este oprit de la împărtășanie 3 ani. Este adevărat. Cel mai mic dintre frați Moroi Andrian Ion.
- Moroi Andrian a întrebat 14 ani ago
- last edited 6 luni ago
- You must login to post comments
Bună seara. Cine sunt eu ca să încerc să aflu cum ar fi voia Domnului? Sunt eu mai nemuritor decât voi toți? Și cred că cele spuse de Sfântul Teodoret a fost bine interpretate, numai că mai doriți să ispitiți și alții. La Domnul va fi o cu totul altă rânduială și judecata lui Dumnezeu se face cu totul după alte criterii, mai ales că toate sunt cunoscute pe față. Deci cele din lumea noastră nu pot fi numite ca umbră a celor de dincolo atâta timp cât se comit greșeli. Deci frate Adrian. Nimai prin prizma minții nu vom putea ajunge la luminare. Pentru a le înțelege pe cele dumnezeiești trebuie să ajungem la o trăire adâncă a credinței și vom putea înțelege cele de Sus. Iar despre canon, așa este. Deci uciderea rămâne ucidere oricum nu ar fi ea făcută. Însă la Dumnezeu se va ține cont și de pocăința celui în cauză. Și Cain a ucis dar nu crima lui la pierdut ci slăbiciunea pocăinței. Fapta va fi judecată de pocăință. La noi mai puțin se ține cont de aceasta. Pe când dincolo nu va fi așa cum e prin judecătoriile noastre.
Judecătorul cel drept poate fi numai Dumnezeu.
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 14 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.