Bună ziua, Părinte. Povestea mea ca fiinţă păcătoasă e astfel – am 21 ani, sunt studentă, în ultimul an, am o relaţie deja de 7 ani cu prietenul meu, am trăit cea mai frumoasă poveste de iubire alături de el, dar cu ruşine spun că am ajuns şi să săvârşim păcatul greu al curviei. Anul trecut am hotărât să stăm împreună la o gazdă, căci suntem de la sat. De aici au început toate – mă umileşte zilnic, mă simt un nimeni în faţa lui, cu toate că vine de la lucru şi găseşte totul perfect în casă. Nu sunt fiinţă în preajma lui, ci un gunoi, de asta părinte stau şi mă gândesc – cum să mă cunun cu un om, care are mai multe feţe şi mă înjoseşte? Mă rog de mă iertaţi, părinte, dar sfătuiţi-mă cum să fac? Nu mai pot trăi cu el, dar mi-e şi teamă să mă despart, căci nu mai sunt virgină. Mi-e foarte ruşine de tot ce m-am grăbit să fac, dar dacă nu stăteam cu el, nu ştiam cine este de fapt. Vă mulţumesc, părinte.