Dragă Otilia, cred că cel mai bine e să-i laşi pe cei din jur şi să te îngrijeşti anume de propriul suflet. La serviciu e cel mai bine să ne îngrijim de îndatoririle pe care le avem de făcut, căci oricum câte cadouri nu vei aduce şefilor nu prea te vor ajuta de nu vei face faţă cerinţilor. Nu trebuie să ne considerăm mai presus de cei din jur, dar mai bine să ne rugăm şi pentru ei ca să nu caute salvare în „cumpărarea” promovărilor şi avansărilor. Dacă vei da dovadă de o muncă asiduă, răbdare va veni şi momentul când vei obţine aprecierea adevărată. Dar oricum nu aprecierea oamenilor trebuie să ne îngrijoreze cel mai mult. Să nu uităm că toate faptele noastre le vede şi apreciază Dumnezeu. Deaceea scopul unui creştin e să fie plăcut Domnului în tot ce face, crede şi gândeşte. Rămâneţi aşa cum sunteţi, şi chiar mai mult de atât, apropiaţi-vă mai mult de Dumnezeu, căci doar la el e adevărata apreciere şi dreptate. Şi aş vrea să vă recomand şi articolul „Despre nerăbdare, compromisuri şi favoruri”.

Doamne ajută şi lectură ziditoare sufletului.

Prot Victor Mihalachi