Iertare

Bună să vă fie inima Sfinţiţi Părinţi, am lucrat o vreme la o familie care are o mică afacere, o patiserie, dar s-a întâmplat să mi se ivească şansa de a munci în altă parte pe mai mulţi bani, asta pe când încă lucram la ei…, nu mă puteam descurca cu banii ce-i câştigam muncind la această familie, în plus nici nu mai aveam liniştea sufletească a sta acolo din pricina tulburărilor ce erau acolo, aşa că am hotărât să-mi depun demisia la zi, rugându-i în scris să-mi accepte demisia fără preaviz, pentru că situaţia cerea să plec de îndată la noul loc de muncă, ei n-au acceptat, ba nici nu m-au plătit pentru o zi în care le-am muncit, nu mi-au dat nici banii pentru orele suplimentare prestate. În plus, mai aveau o datorie mult mai mare faţă de mine şi prietena mea şi nici pe aceea nu ne-au dat-o, nerecunoscând-o…, ba mai era pericolul să mă scoată şi cu şuturi în spate din patiserie fiindcă le spuneam adevărul… Acum, mă întreb, am greşit faţă de ei fiindcă nu mi-am respectat contractul şi n-am stat în preaviz? Se cuvine a merge şi a le cere iertare? …Dumnezeu ştie că i-am iertat pentru tot ce mi-au făcut rău şi mă rog mereu pentru sufletele lor ca să se întoarcă la calea dreptăţii..