Botez

Sărut mâna, Părinte! Am o problemă şi nu ştiu cum s-o rezolv. Eu sânt căsătorită a doua oară. Prima dată am fost căsătorită cu un om necredincios, care nici nu era botezat. După căsătoria civilă / în anul 1987/ mama ne-a spus că trebuie să ne cununăm. Eu în perioada ceea eram departe de a practica credinţa, dar era şi imposibil în acea perioadă comunistă. Soţul meu era nebotezat şi necredincios. Eu credeam în Dumnezeu, de mică aveam nevoia să vorbesc cu Dumnezeu şi când aveam 6 ani fără să mă înveţe cineva Tatăl Nostru eu îl spuneam cu cuvintele mele, începeam \”Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău…\” apoi în rest era textul format de mine, un copil mic care avea necesitate să vorbească cu Domnul. Ţin minte cum îi mulţumeam Domnului că o să am în curând 7ani şi am crescut mare şi că voi pleca în curând la scoală, îi mulţumeam că eram tare fericită. Necătând la asta eu m-am căsătorit cu un bărbat necredincios care nu era nici botezat. În perioada aceea comunistă ne-am cununat în ascuns ca să nu ştie autorităţile de cununia noastră. Înainte de cununie Preotul l-a botezat pe soţul meu şi apoi noi ne-am cununat. Peste puţin timp după cununie viaţa noastră se schimbase radical. Am avut 10 ani de infern, chin. După asta am divorţat. Toate chinurile care le-am avut m-au adus la pragul Bisericii, am devenit credincioasă şi mi-am educat şi fiul în credinţă. După o perioadă mai îndelungată m-am căsătorit cu un străin de peste hotare şi am plecat din ţară. El era botezat catolic dar nu credea în Dumnezeu. Eu în mintea mea mi-am zis că este botezul dar în rest va veni probabil încet la credinţă. Am venit acasă şi ne-am cununat el primind ortodoxia prin mirungere înainte de cununie. Între noi nu există probleme, dar de la un timp soţul a pierdut o sumă mare de bani, noi ne întrebam ce se întâmplă? Oare nu ne-a pedepsit Dumnezeu fiindcă el a primit Mirungerea, soţul are inima bună dar nu este credincios. Acuma s-a pus şi el pe gânduri şi mi-o cerut literatură de catehizm ortodox, studiază şi mi-a zis că dacă va simţi ceea ce nu a simţit în Biserica Catolică pe când făcea catehizm , când era mic, apoi va veni la Biserica Ortodoxă. Vara asta am fost acasă şi când a intrat într-o Biserică a început a plânge, mi-a zis că se simte un copil care a venit acasă. Cu toate astea el zice că nu vrea să fie ipocrit şi nu vrea să vie la Biserică fără să fie sigur că vrea asta. Studiază acuma ortodoxia. Eu mă înterb acuma, pierderea asta de bani care am avut-o este oare o pedeapsă pentru că a primit sfânta Mirungere? Oare cum să eşim din acest păcat? Vă mulţumesc anticipat!