ÎntrebareBună seara stimaţi preoţi. Ştiu că în cele ce urmează să va întreb este pusa într-un anume fel religiozitatea mea, însă cum să nu ne smintim noi oamenii de rând de ceea ce se arată în ultimile zile la tv despre preoţii noştri? Înţeleg că sunt şi ei oameni, dar totuşi să se ajungă până la aşa ceva? Şi cum se face într-adevăr că familiile preoţilor chiar se conformează timpului şi fac câte unu ori doi copii? Că aproape toţi aceştia tineri au maxim 2 copii, poate judec cu minte lumească dar am auzit în biserică cum un preot vorbea cu un altul spunându-i că ar vrea încă un copil, are 2, mai mulţi nu, da, unul ar mai vrea, da cum să faci copii la aşa criză? Eu o pacătoasă de rând, oare cum să înţeleg asta, nu vrea părintele copii că se teme de criză, apoi cum să nu opresc eu zămâslirea lor că în genere nu am unde lucra? Vă rog din suflet să mă iertaţi.
RăspunsRe:
Doamne ajută. Judecata am văzut-o dar neliniștea nu. De ce vă neliniștiți. Doar știm cu toții că: „Pădure fără uscături nu este”. Ce să ne facem noi oare cu pădurea aceasta. Doar nu am învinui acei copaci care aduc rod și nu i-ași judeca pe toți ca și fiind uscați. Slavă Domnului că mai avem seva harului care hrănește viața modelelor bune de urmat. Și să ne rugăm pentru cei care sunt destoinici și se nevoiesc cu adevărat ogorului Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos. Iar de viața pădurii știți cine se îngrijește? Păduraru. Domnul să-l înțelepțească și la timp să taie uscăturile pentru a lăsat loc creșterii vieții din ea.
Mila Domnului este începutul nădejdii noastre.
Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu - Magistru în Teologie
