Ce fel de preoţi aţi născut, voi familii creştine?
N-aveţi preoţi buni? Naşteţi-i! Cum îi veţi naşte aşa roade veţi avea.
La sigur ne confruntăm cu sminteli în fiecare zi. Însă sminteala cea mai mare este atunci când suntem smintiţi în urma smintirii celor care trebuie să ne fie de model. Dar un lucru vreau să vă spun. Cu cât este mai mare funţia cu atât este mai mare ispita! La sigur diavolul va lucra mai puternic în interiorul Bisericii decât ar fi lucrat într-o crâşmă. Spunea marele nostru înaintaş părintele Cleopa despre faptul că diavolul trecând odată pe lângă o cârciumă nu a intrat în ea, pentru că acolo, oricum se face voia lui, şi mergând mai departe a intrat într-o biserică pentru a duce o muncă grea de ispitire. Aşadar sânul bisericii noastre este mereu zdruncinat de căderi. Şi încă aceste căderi, chiar dacă uneori sunt de o natură mai mică sunt văzute ca munţi de ochii oamenilor. Cred că nu mai este nevoie să reamintesc motivele pentru care suntem atât de nemulţumiti de unii preoţi. Frustrarea, dispreţul, mania şi repulsia ne-a cuprins şi ne macină pe noi toţi, fie că suntem credincioşi, fie că nu, atunci când auzim iarăşi de căderile vreunui preot. De ce nu avem mai mulţi preoţi buni? De ce îi avem pe unii de necinste? Se mai poate schimba situaţia? Ce este de făcut?
La toate aceste nedumeriri şi frământări va fi alături de cuvintele mele şi printele Arsenie Boca. Voi cita cuvintele lui în ce priveşte această frământare în judecarea preoţilor şi corectarea lor. Cine are minte să ia aminte!
„Prin glasul slugii Sale, (al preotului), Dumnezeu te iartă, fiindcă tu sub patrafir, în faţa Altarului, lui Dumnezeu te mărturiseşti. Nu de la tine se cer calităţile preotului; de la tine se cere căinţa din inimă şi voinţa de a te îndrepta.
Sunteţi nemulţumiţi de preoti?
Dar voi, oare, ce-aţi făcut pentru preoţi, ca să fiţi mai mulţumiţi? Cerut-aţi de la Dumnezeu un copil măcar, pe care să-l închinaţi slujirii lui Dumnezeu? Credeţi că vina o poartă numai ei, preoţii? Ei sunt fiii voştri! Cum i-aţi născut, aşa-i aveti? Ce le gasiti vina numai lorVă trebuie preoţi mai buni? Naşteţi-i!
Iată vă spun că tot poporul este răspunzător ca nu are slujitori mai străvezii spre Dumnezeu, mai ai Împărăţiei lui Dumnezeu!
Poporul îşi are în toate privinţele povăţuitorii pe care îi merită.
Repet: Vă trebuie preoţi mai buni? Naşteti-i!
Nu staţi cu gânduri ucigaşe împotriva copiilor, că nu ştii în calea cărui mare dar de la Dumnezeu te-ai găsit împotrivă şi ai să dai seama. Naşteţi copii cu gândul să fie slujitori ai lui Dumnezeu între oameni!
Iată ce spune Scriptura în privinţa aceasta – (se întreabă proorocul):
„Oare nu i-a făcut El ca să fie o singură faptură cu trup şi suflet? Şi această faptură întrunită (unitatea căsătoriei) la ce năzuieşte ea? Odrasle pentru Dumnezeu” (Maleahi 2, 15)
Aceasta e pretenţia lui Dumnezeu de la căsătorie şi după atare roade tânjiţi şi voi, băgând însă vină roadelor pe care le-ţi dat (copii voştri – preoţii). Tămăduirea slăbănogiei neamului de aici începe! Asta i-ar fi iertarea!
Nu mai staţi cu gânduri ucigaşe împotriva copiilor!”
(Pr. Arsenie Boca)
––-
„Eram la Biserica Drăgănescu. Părintele Arsenie picta sus, iar eu stăteam jos, lângă schelă. La un moment dat, Părintele zice: „Măi, aşa-i că-s lacomi preoţii?”. Eu nu spun nimic. Părintele mă întreabă şi a doua oară şi mă întreabă şi a treia oara: „Măi, aşa-i că-s lacomi preoţii?”. Eu nu scot o vorbă. Atunci, Părintele se apleacă să vadă dacă mai sunt lângă schelă şi îmi zice: „Măi, tu nu auzi ce vorbesc eu cu tine?”. Eu zic: „Dar, Părinte, acum nu am vorbit de preoţi”. Părintele zice: „Da, măi, nu am vorbit acum de preoţi, dar tu, când eşti cu mai multe persoane şi vorbiţi de preoti, numai de rău ziceţi de ei. Ziceţi că-s lacomi. Iată ce povaţă îţi dau eu: să nu-i mai vorbiţi de rău pe preoţi, fiindcă sunt slujitorii lui Dumnezeu şi nu aveţi voie să-i judecaţi voi”.
După ce m-am întors de la Părintele, am deschis Biblia exact la paragraful care zice: „Cine eşti tu, omule, ca să judeci sluga altuia”. Exact ce-mi spusese Părintele Arsenie! De atunci, nu mai vorbesc pe nimeni de rău, mai ales pe preoţi, că Dumnezeu este singurul care poate să-i judece.
(Biliboaca Matei, Savastreni)
„Noi mărturii despre părintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2005
––-
„Eram la şcoală normală când l-am cunoscut pe Părintele Arsenie. Ne ducea în pădure şi acolo ne adunam mulţi studenţi, printre care multe fete care astăzi sunt stareţe de mănăstiri. Trăiam o viaţa foarte frumoasă. Părintele Arsenie zicea atunci când se duceau femeile la mănăstire:
– Mai Marie, de ce nu te duci la biserică în satul tău?
– Apoi vezi Parinte, parintele nostru mai pipă, mai bea, nu-i ca dumneata.
– Ai copii, ai fete măritate; să te duci şi să spui la fetele tale să zămislească copii care să se facă preoţi asa cum vă place vouă.”
Sfaturi şi îndemnuri ale Părintelui Arsenie:
Fraţilor, ascultaţi de Biserică, fiindcă cei ce ascultă de preoţii ei, aşa cum sunt, de Dumnezeu ascultă.
„Mărturii din Ţara Făgăraşului despre părintele Arsenie Boca”, editura Agaton, 2004
Sfaturile părintelui Arsenie sun t la baza învăţăturii despre „a judeca”. A cui slugă este preotul? A Domnulu. Aşadar nu judeca sluga altuia. Iar de este cuprinsă de vreo slăbiciune are cine să-l judece! Judecate Celui Preaînalt îl va corecta, însă judecata ta va avea acea putere de corectare?
„A judeca” înseamnă(prevede) şi faptul de „a fi drept”. Numai cel care este drept poate să judece în duhul adevărului. De aceea suntem îndemnaţi să nu „judecăm”, pentru că din strâmba noastră judecată vom primi rod. Şi acest rod va fi distrugător de suflet!
Să ne ajute Bunul Dumnezeu să rămânem statornici în valul acestei lumi zbuciumate şi chiar de va cădea vreun slujitor a lui Hristos în ispită să îl ajutăm în ridicare prin rugăciune. Şi această faptă ne va fi înmulţită în Împărăţia lui Dumnezeu. Dar cel mai bine ar fi să ne rugăm mereu pentru ei(preoţii), să poată să reziste la toate ispitele astfel încât să ne bucurăm de ei şi să fim mândri şi demni de ei!
Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
