confuzie

Sărut mâna, sfintite părinte. Am o nelămurire care mă chinuie și nu îmi dă pace deloc. Sunt baiat, am 18 ani, locuiesc în România. Sunt în clasa a 11-a la un liceu bun, cu „pretenții” cum s-ar zice. Încerc să îmi trăiesc viața dupa învățăturile creștin ortodoxe, încă mi se pare de la o vreme cam „delasеу”. De exemplu eu sunt pe profil matematică, informatică, întensiv informatică. Se pune accentul pe matematică, fizică, chimie, informatică, materii grele de tip real. Ori mai toate te indoctrinează cu ideei și filosofii ateiste. De multe ori am refuzat să învăț și din cauza asta am luat note mici pentru că pur și simplu nu învățam. Abia am reusit să trec. Nu că nu sunt capabil ci nu învățam. În gimnaziu am fost bun la materiile astea dar atunci nu eram atras așa de mult de credință, nu zic că eram ateu ci mai degrabă nepăsător. În schimb la alte materii sunt foarte bun (istorie, geografie, româna etc). Mai toți colegii îmi spuneau că sunt naiv, cred în basme, să merg la seminar că profilul nu e de mine. Eu am ținut mult la credință. Am observat că de câte ori încerc să traiesc cât mai conform cu învățăturile ortodoxe pur și simplu mă atrag foarte tare și aș face numai asta. În viață ai mult mai multe șanse să ai job decent dacă urmezi profiluri reale, iar asta se bate cap în cap cu credința. Așa că m-am hotărât să o las mai moale cu credința (nu să devin ateu, necredincios sau mai știu eu ce) dar pur și simplu să aloc mai puțin timp și să mă ocup mai mult de învățat. De multe ori când am făcut asta parcă mă durea inima simțeam un sentiment de parcă l-aș fi abandonat pe Hristos și m-am lăsat atras de învățăturile lumii. Dar asta e în contradicție cu învățăturile bibliei. Mie creștinismul îmi lasa o impresie de umil, să accepți situația așa cum este, să nu încerci să lupți pentru ceva mai bun ci să te mulțumești cu ce ai și să te concentrezi pe suflet. Dacă gândesc așa m-aș rezuma doar la o căsuța mică, bani de pe o zi pe alta și cam atât. Ori eu doresc să îmi creez o situație materială bună, satisfăcătoare nu prin hoții, furtisaguri ci prin muncă cinstită. Nu pot trăi sărac material. Nu cred că este greșit să doresc o situație bună materială prin muncă cinstită. De altfel ce om dorește să fie sărac? Din cauza asta am căpătat o stimă de sine scăzută. Doresc să mă apuc serios cu precădere la materiile unde am avut probleme în liceu și să urmez o carieră bazată pe ele.