Sărut mâna, părinte. Dacă mă puteţi ajuta cu un sfat. Acum trec printr-o perioadă grea, de ispite, aşa mi-e greu să le confrunt. M-am spovedit, am primit şi canon, dar câteodată aşa mi-e greau pe suflet, că m-aşi gâtui eu cu mâinele mele ca să nu simt durerea acesta sufletească…din cauza asta mi-e greu să ajung la rugăciune, n-am putere, sunt istovisită. Ajung eu la măsuţa mea la cartea cu rugăciuni, dar mi-e greu la nebunie. Aşa aş vrea să fiu deconectată din programă, neatingându-l cu acesta pe nimeni… m-am epuizat, aş zice că sunt un experiment nereuşit, uzat.
- Nadejda a întrebat 11 ani ago
- last edited 10 luni ago
- You must login to post comments
Şi atunci ce ar trebui să zică cei care stau la pat, pe care îi răpeşte cancerul şi alte boli nevindecabile. Totuşi mulţi din ei aşa luptă şi se bucură de clipa pe care le-o dă Dumnezeu fără a cârti. Zicea arhimandritul Sofronie (Saharov) – „Cu Dumnezeu nu-i nevoie să fii politicos; pur şi simplu, varsă-ţi inima ta în faţa Lui.” Cu iertare…
Citiți scumpii noștri și sfaturile de aici! Foarte mult sper să vă fie utile și să vă facă să meditați profund la toate problemele, găsindu-le o soluție creștină și nu una insuflată de diavolul, care voiește pieirea noastră!
Preot Iulian Rață
- Guest a răspuns 11 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
