Părinte vă mulţumesc pentru sfaturi voi avea grijă să le respect şi chiar mi-aţi răspuns la multe nelămuriri. Aş mai avea una, să vă spun pe scurt ceva care mă chinuie… sunt cu acel băiat de aproximativ 10 luni, când am început relaţia el ştia că la un moment dat se va sfârşi, dar a crezut că va fi simplu să îmi spună că s-a terminat, eu nu ştiam de acest lucru, lucrurile nu au stat exact aşa, am luat o pauză, dar ne simţim foarte rău unul fără celălalt, iar motivul pauzei este faptul că el în urmă cu 3 ani a făcut o greşeală (eu nu ştiu despre ce e vorba pentru că nu îmi spune, pentru că dacă mi-ar spune, este posibil să nu mai fim împreună aşa îmi spune el)iar acum încearcă să rezolve greşeala asta ca noi să fim împreună, însă totul e foarte complicat pentru că nu se ştie dacă o să fim sau nu împreună. El îşi doreşte să fie cu mine eu îmi doresc, mi-e aşa de greu să mă comport cu el ca o simplă amică pentru că vreau să îi arăt că îl iubesc. Ajutaţi-mă! Vreau să cred în relaţia asta, nu vreau să nu mai fiu cu el. Îşi doreşte să fim împreună văd că îşi doreşte, vorbim foarte deschis însă acel lucru ne împiedică. Mă frământă gândul ca s-ar putea călugări. Ajutaţi-mă! Ce să fac să nu îl pierd? Iertare părinte pentru tot! Doamne ajută! Iertare!