Ispite

Văd că mintea dvs e trează, dar trupul vă duce în ispite și Doamne ferește în căderea păcatelor de moarte. Dvs gândiți așa: ei bine diavole, iată pot socoti că am păcătuit cu acel bărbat ți tu ai învins. Și vei râde de mine când mă voi chinui în focul veșnic, iar eu voi plânge amarnic. Tu, însă diavole, vei fi în întuneric mereu, mie Domnul însă, mi-a lăsat o portiță deschisă – pocăința! Deci ce veți alege: să rămâneți în întuneric, arzând în foc, ori veți alerga către portița cu lumină dumnezeiască, unde după ușă stă Mântuitorul lumii plângând și vă așteaptă întoarcerea acasă cu brațele deschise, ca și cum e pe cruce răstignit?! Dacă a doua variantă, atunci alergați la mărturisire și așa și spuneți Domnului: iată Doamne roaba ta păcătoasă, mă întorc în brațele Tale sfinte, primește-mă ca un părinte atotiubitor și iartă-mă pentru căderea mea, ajută-mă să înving diavolul plăcerii, căci fără Tine nu izbutesc nimic a face! Fie-ți milă de mine și nu mă lăsa să-mi pierd sufletul întinându-mi trupul! Căci trupul putrezește, și eu cu care suflet mă voi înfățișa în fața Ta?! Astfel zicând, întrerupeți imediat orice legătură cu acel bărbat și nu vă îndulciți cu ispita, căci așa e și imposibil de a învinge lupta. Nu vă săpați groapa singură… Doar știți că jumătate de luptă deja ați pierdut-o, căci Domnul spune: dacă poftești pe cineva, e ca și cum ai curvit cu el în inima ta. Însă, pocăiți-vă cât nu e târziu, ca să nu ajungeți la curvia în însuși trupul dvs, care e lăcașul Duhului Sfânt. Ce plăcere oare veți avea, când veți putea vedea ce se petrece în chip nevăzut în momentul desfrânării: pentru acele 10 minute de plăceri lumești, cum pleacă de la dvs Duhul Sfânt, căci se îngrețoșează și se alipesc dracii săltând de bucurie?! Asta doriți oare? căci așa și se întâmplă…

Spălați în baia lacrimilor haina sufletului, ca albă să fie ca zăpada și fugiți de plăceri trecătoare, căci astfel vă pierdeți veșnicia!!!