întrebare

Dragă soră ce putem să vă sfătuim, căci deşi nu aş vrea să pară aceasta o duritate, dar totuşi acesta e adevărul, faţă de Dumnezeu nu sunteţi nici soţi şi nici o adevărată familie. Şi cât de bine nu v-aţi înţelege şi ce om mininat nu ar fi, viaţa pe care o duceţi tot în păcat e. Nu ar fi corect să vă îndemn nici să vă depărţiţi de el, mai fiind la mijloc şi un copilaş, dar nici să trăiţi cu acest păcat până la sfârşitul vieţii… Această într-un fel nu e o problemă cu care vă confruntaţi numai d-ră, e o problemă că până a face acest pas şi a alege viaţa alături de o persoană cu alte convingeri, cu altă credinţă, ar trebui să vedem şi care e părerea părinţilor, ce ne spune duhovnicul. Dar alegem ceea ce e plăcut la acel moment, dar apoi ajungem la o problemă fără de soluţie. În fine, nu ştiu pe cât e de posibil să-l aduceţi pe soţ la ortodoxie, mai ales după menţiunea d-ră că nu-şi va părăsi credinţa,  dar merită să încercaţi căci altă soluţie nu văd oricum. Rugaţi-vă pentru el Domnului şi Maicii Sale, şi nu deznădăjduiţi, căci noi prin puterile noastre omeneşti puţin ce putem face singuri, dar Domnul văzând căinţa noastră şi dorinţa sinceră de a merge pe calea adevărului ne trimite ajutor. Deci și d-ră, nu vă descurajați, ci înarmați-vă şi mai mult cu rugăciunea pentru el şi pentru formarea unei familiei adevărate și Domnul o va auzi! Nu ştim nicicând ce minune poate săvârşi Dumnezeu pentru credinţa, nădejdea şi dragostea noastră.