Bună ziua părinte. Vă mulțumesc pentru răspuns la întrebarea Nr. 5256. Părinte spuneți-mi vă rog dacă poate fi o pricină a despărțirii noastre cu soțul faptul că noi am fost cununați de fina soacrei mele (adică nănașa noastră a fost cununată de soacra mea). De la început eu nu am fost de acord cu acest fapt ca ea să ne cunune, deoarece gândeam că ea este divorțată de soț și că mai ales e fina soacrei mele și mă gândeam că nu se poate bisericește. Eu o întrebasem pe soacra mea dacă nu v-a fi o problemă faptul că ea să ne fie nănașă …ea însă ne-a spus că totul o să fie bine. La cununie în locul nănașului a fost fiul ei mai mare (21 ani). După toată legea bisericească știu că nănașii sunt acei oameni care înlocuiesc părinții, dându-ne sfaturi. În cazul nostru nu a fost așa căci, cînd soțul m-a lăsat și a plecat în Italia nu știu ce putea să-i vorbească nănașei despre mine căci ea fiindu-ne nănașă nici nu m-a sunat pe mine să mă întrebe totuși ce s-a întâmplat la noi…(ea desigur fiind rudenia lor – a fost de partea lui). Părinte, spuneți-mi vă rog ce-aș putea face eu în cazul acesta, dacă chiar e păcat…și al cui este păcatul? Căci soțul de la început mi-a spus insistent că sora mamei lui ne v-a fi nănașa, el nu știe de această nedreptate însă nici nu cred că-i pasă acum de asta…el acum a luat calea rătăcită, vorbește cu alte fete tinere pe saiturile de socializare dorind să le vadă și să se întâlnească cu ele, ascunde că este însurat, și-a scos verigheta…Părinte, vreau să-mi întorc soțul la familie însă nu știu dacă mai am vreo șansă. Vă mulțumesc.
- Iulia a întrebat 13 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Domnul primească. Bună ziua. Nu văd ca păcat această faptă a voastră. Însă o văd ca o slăbiciune. Pentru că de avea să fie nași înțelepți avea să puteți conduce corabia familii ziditor spre mântuire. Este o vorbă pe meleagulele mele: „Nașii sunt cârma corăbiei”. Deci ce cârmă ai în așa fel se mișcă și corabia. Dacă nașii nu cunosc pericolele aisbergului atunci sa zis cu familia. O lasă până se dărâmă cu totul. Și apoi își caută colacul salvării doar pentru ei și astfel rămân doar ei cu sens în această viață. Dar să nu uităm că există Dumnezeu care va cere socoteală de la nași unde e corabia la care au fost ei ca și cârmași? În cazul dumneavoastră sa văzut destul de clar că nu pot fi puși ei la cârma unei altei corăbii atâta timp cât nu sunt în stare să și-o conducă pe a lor(divorț neîntemeiat). Rudenia nu e impediment la nășie. Dar pentru obiectivitate e bine ca nașul să nu fie rudă cu finul și la fel spun că nici nașa să nu fie rudă cu fina(din propria experiență). Asta pentru a evita nelămuririle în zidirea constructivă a ambelor familii. Păcat nu este, deci este clar, dar nu e potrivit ceea ce s-a făcut. Cred că mă înțelegeți și sper ca acest caz al dumneavoastră să fie ca un exemplu viu pentru biserica noastră și să fie mai atentă la ce perechi de naș se aprobă spre Cununie. Ar fi bine și pentru acele biserici care aprobă ca nași și perechi necununate să vadă aceste neajunsuri a familiilor care trec prin așa ceva. Dar pentru ai lăsa la o parte pe cei de sus a bisericii mă adresez către voi, scumpi frați și surori: puneți un mare accent pe alegerea nașilor. Ei să fie demni de a vă îndruma și cârmui familia voastră. Vă rog, dar nu numai, ci vă și implor. Și la încheiere vă îndemn pe dumneavoastră personal, autoarea întrebării: rugați-vă pentru a vi se lumina cazul. Vorbiți cu duhovnicul, dacă aveți un duhovnic iscusit, dacă nu căutați unul anume cunoscător în acestea. Pentru unele îndemnuri mă puteți contacta personal să vă spun care ar fi soluțiile de ieșire din situație(soluții bisericești și canonice). Vă doresc un post ușor în continuare și o zi cât mai reușită.
Doamne ajută.
Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 13 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
