cununie

Doamne ajută. Am fost și eu cândva cu părul lun, acum nu mai sunt. Foarfeca a fost mai convingătoare decât lungimea părului. Deci nu înseamnă că sunt și acum. Dar la mine mai poate să se întoarcă timpul. Dar la dumneavoastră, din păcate, nu se va mai întoarce înapoi. Dar nu asta e important acum: să stăm și să ne uităm ce frumos era în trecut, ci să privim spre viitor încercând să facem să fie cât mai frumos. Despre nervi: cutiuța fermecată a credinței. Acolo puneți nervii, că nu sunt buni deloc în viață și cu blândețe și dragoste să le primiți pe toate: atât cele bune cât și cele rele. Nănașii îi căutați printre rândurile oamenilor care vă înconjoară. Pentru a vă convinge de vrednicia lor priviți la cum își conduc ei corabia propriei familii. Dacă corabia încă se mai menține pe corabia valurilor ispitelor înseamnă că merită. Iar dacă vă este chiar greu poate să întrebați și duhovnicul dacă cunoaște pe cineva care să fie disponibil pentru această grea funcție. Iar de  bani nu cred că trebuie să se pună problema. O simplă cununie cred că poate să aibă loc și să fiți plăcuți înaintea lui Dumnezeu. Ei, iar dacă și înaintea oamenilor prin diferite destrăbălări, atunci da, trebuie să mai trăiți în curvie și cu biletul semnat pentru iad. Alegeți: ceva simplu și plăcut sau scump și scârbos.

Cu succes și cu Doamne ajută.

Cu râvnă întru Domnul
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie