Sărut mâna, părinte! Am şi eu o întrebare, spuneţi-mi vă rog, dacă un om moare într-un accident sau ucis, cum interpretează biserica ecest lucru? S-a întâmplat aşa pentru că atâtea zile i-a dat Dumnezeu (ştim cu toţii că singur Dumnezeu are putere asupra vieţii şi a morţii şi că dacă vrea să scoată pe cineva din ghearele morţii, o face, sfidând imposibilul) sau putem să gândim că acel om a murit, chiar dacă mai avea zile de trăit, dar criminalul a stricat planul lui Dumnezeu şi i-a curmat firul vieţii? Are un om putere să ia ceea ce-ţi dă Dumnezeu, adică viaţă, fără ca mai întâi să fie asta voia Lui? Pentru că ştim din plângerile lui Iov, că până şi vrăjmaşul obţine acordul lui Dumnezeu în a face rău, cu alte cuvinte Dumnezeu ştie tot, în ce condiţii salvează de la moarte un om, iar pe altul îl lasă să moară? Am văzut oameni bătrâni lăudându-se că-i iubeşte Dumnezeu pentru că I-a salvat de la moarte şi am văzut şi tineri care n-au apucat să păcătuiască, şi au murit. Nu cred că Dumnezeu îl iubeşte mai mult pe unul, decât pe celălalt şi nu cred că se răzbune, luând suflete nevinovate pentru păcatele părinţilor. În Sfintele Scripturi scrie că nu o să mai spună nimeni că părinţii au mâncat aguridă şi fiilor s-au strepezit dinţii, pentru că şi sufletele părinţilor şi cele ale copiilor sunt ale Domnului şi vor da socoteală fiecare pentru greşelile lor.