Doamne ajută! Ştiu că un creştin adevărat trebuie să mediteze la 5 lucruri: la patimile lui Hristos, la moarte, la iad, la rai şi la înfricoşata judecată a lui Hristos. Omul trebuie să se coboare cu gândul în iad cât timp trăieşte ca să nu ajungă cu adevărat în iad după moarte. Referitor la acest gând, cum se procedează: îmi imaginez că sunt în iad, că sufăr, că mă chinuiesc demonii. Am făcut acest lucru, câteodată reuşesc aşa bine încât simt cu adevărat că sunt acolo, chiar plâng destul de rău cu lacrimi multe, în special că gândesc cu adevărat că eu în iad voi merge, dar nu ştiu dacă mă înşel făcând acest lucru pentru că e vorba de imaginaţie, îmi imaginez toate aceste lucruri în mintea mea şi nu ştiu dacă această imaginaţie este de la demoni sau nu. Mă puteţi ajuta, părinte?
- Catalina a întrebat 12 ani ago
- last edited 8 luni ago
- You must login to post comments
Dragă soră, “Lucrul cel mai important este să ne păstrăm mereu sentimentul nimicniciei noastre fată de Dumnezeu. Atunci simțim o tensiune permanentă între învinovățirea noastră și dragostea lui Hristos, între pocăință și nădejde în mila lui Dumnezeu. Pe de o parte suferim că suntem atât de departe de Dumnezeu pe care Îl iubim, pe de altă, această suferință și această dragoste acționează asupra noastră ca un foc interior și ne împing cu putere spre Dumnezeu. Această tensiune și-a găsit expresia cea mai vie în cuvântul lui Hristos adresat “Starețului ” Siluan: Ține mintea ta în iad și nu deznădajdui. Acest cuvânt poate stârni fiori, panică, teamă, dar nu trebuie să ne copleșească. El constituie principiul fundamental al vieții noastre în Hristos“
Prot Victor Mihalachi
- Guest a răspuns 12 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
