Sunt cazuri și cazuri. De exemplu în cazul femeilor care nu pot avea copii, poate e și bine acest lucru. Însă, dacă nu are, atunci e voia Domnului, iar noi oamenii nu trebuie să căutăm ca prin orice metodă să avem copii, ca astfel să ne satisfacem dorința. Deci e păcat să-ți faci voia și să recurgi la metoda de a împrumuta aceste ovule, ca să fie fecundate cu sămânța soțului, apoi să faci un copil. Ori să donezi aceste ovule, făcându-le ca marfă, donând parte din tine. Sunt atâția copii orfani, și deși sunt cupluri ce nu pot avea copii, atunci ei sunt acei părinți meniți ca să înfieze pe cel străin și să-l crească ca pe al său. Astfel se face adevărata jertfă și voie a lui Dumnezeu. Dar, cu părere de rău, astăzi nu avem acea dragoste și milă față de străini, vrem ca toate și totul să fie ale noastre, deaceea mulți nu doresc să înfieze copii străini, invocând diverse motive: cine știe ce gene ereditare are, ori boli, ori naravuri etc… Și așa se cade de la dragoste, milă, grija de sărman și se merge împotriva lui Dumnezeu. Eu consider, că acest trafic de organe, părți din corp, sunt păcate și nu merg pe calea dreaptă, lăsată de Dumnezeu. Sfinții Părinți nu au spus că cei care nu pot avea copii să cumpere ovule ci să înfieze copii așa că rămân și eu în gândul lor: La orfelinate cu cei ce doresc copii și nu la trafic de corpuri vii.

Întru Tine Doamne am nădăjduit.