8 noiembrie 2026 · stil nou
26 octombrie 2026 · stil vechi
Duminica a 23-a după Cincizecime. Glasul al 6-lea. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie din Tesalonic (circa 306). Pomenirea marelui și înfricoșătorului cutremur din Constantinopol (740).
Sfântul Cuvios Teofil de la Pecerska, arhiepiscopul Novgorodului, din Peșterile de Departe (1482). Sfântul Mucenic Lup (circa 306). Sfântul Cuvios Atanasie de la Midichia (circa 814). Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov, din Bulgaria (1685).
Lecturi în limba română
Ordinea lecturilor, potrivit calendarului:
Utrenie – Evanghelia întâi, Matei, pericopa 116, XXVIII, 16–20.
Liturghie – pentru pomenirea cutremurului: Evrei, pericopa 331 (de la jumătate), XII, 6–13, 25–27.
Matei, pericopa 27, VIII, 23–27.
De rând (sub un singur început): Efeseni, pericopa 220, II, 4–10.
Luca, pericopa 83, XVI, 19–31.
Ale marelui mucenic: 2 Timotei, pericopa 292, II, 1–10.
Ioan, pericopa 52, XV, 17 – XVI, 2.
La Utrenie
Evanghelia Învierii întâi — Matei 28:16-20
28:16 Iar cei unsprezece ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le poruncise lor Iisus.
28:17 Și văzându-L, I s-au închinat, ei care se îndoiseră.
28:18 Și apropiindu-Se Iisus, le-a vorbit lor, zicând : Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer și pe pământ.
28:19 Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh,
28:20 Învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.
La Sfânta Liturghie
Apostolul pomenirii cutremurului — Evrei 12:6-13,25-27
12:6 Căci pe cine îl iubește Domnul îl ceartă, și biciuiește pe tot fiul pe care îl primește».
12:7 Răbdați spre înțelepțire, Dumnezeu se poartă cu voi ca față de fii. Căci care este fiul pe care tatăl său nu-l pedepsește ?
12:8 Iar dacă sunteți fără de certare, de care toți au parte, atunci sunteți fii nelegitimi și nu fii adevărați.
12:9 Apoi dacă am avut pe părinții noștri după trup, care să ne certe, și ne sfiam de ei, oare nu ne vom supune cu atât mai vârtos Tatălui duhurilor, ca să avem viață ?
12:10 Pentru că ei, precum găseau cu cale, ne pedepseau pentru puține zile, iar Acesta, spre folosul nostru, ca să ne împărtășim de sfințenia Lui.
12:11 Orice mustrare, la început, nu pare că e de bucurie, ci de întristare, dar mai pe urmă dă celor încercați cu ea roada pașnică a dreptății.
12:12 Pentru aceea, «îndreptați mâinile cele ostenite și genunchii cei slăbănogiți.
12:13 Faceți cărări drepte pentru picioarele voastre», așa încât cine este șchiop să nu se abată, ci mai vârtos să se vindece.
12:25 Luați seama să nu vă lepădați de Cel care vorbește. Căci dacă aceia n-au scăpat de pedeapsă, nevoind să asculte pe cel ce le grăia pe pământ, cu atât mai mult noi - îndepărtându-ne de Cel ce ne grăiește din ceruri -
12:26 Al Cărui glas, odinioară, a zguduit pământul, iar acum, vorbind, a făgăduit : «Încă o dată voi clătina nu numai pământul, ci și cerul».
12:27 Iar prin aceea că zice : «Încă o dată» arată schimbarea celor clătinate, ca a unor lucruri făcute, ca să rămână cele neclintite.
Evanghelia pomenirii cutremurului — Matei 8:23-27
8:23 Intrând El în corabie, ucenicii Lui L-au urmat.
8:24 Și, iată, furtună mare s-a ridicat pe mare, încât corabia se acoperea de valuri ; iar El dormea.
8:25 Și venind ucenicii la El, L-au deșteptat zicând : Doamne, mântuiește-ne, că pierim.
8:26 Iisus le-a zis : De ce vă este frică, puțin credincioșilor ? S-a sculat atunci, a certat vânturile și marea și s-a făcut liniște deplină.
8:27 Iar oamenii s-au mirat, zicând : Cine este Acesta că și vânturile și marea ascultă de El ?
Apostolul de rând, sub un singur început — Efeseni 2:4-10
2:4 Dar Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit,
2:5 Pe noi cei ce eram morți prin greșealele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos - prin har sunteți mântuiți ! -
2:6 Și împreună cu El ne-a sculat și împreună ne-a așezat întru ceruri, în Hristos Iisus,
2:7 Ca să arate în veacurile viitoare covârșitoarea bogăție a harului Său, prin bunătatea ce a avut către noi întru Hristos Iisus.
2:8 Căci în har sunteți mântuiți, prin credință, și aceasta nu e de la voi : este darul lui Dumnezeu ;
2:9 Nu din fapte, ca să nu se laude nimeni.
2:10 Pentru că a Lui făptură suntem, zidiți în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele.
Evanghelia de rând, sub un singur început — Luca 16:19-31
16:19 Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră și în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit.
16:20 Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porții lui, plin de bube,
16:21 Poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului ; dar și câinii venind, lingeau bubele lui.
16:22 Și a murit săracul și a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit și bogatul și a fost înmormântat.
16:23 Și în iad, ridicându-și ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui.
16:24 Și el, strigând, a zis : Părinte Avraame, fie-ți milă de mine și trimite pe Lazăr să-și ude vârful degetului în apă și să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie.
16:25 Dar Avraam a zis : Fiule, adu-ți aminte că ai primit cele bune ale tale în viața ta, și Lazăr, asemenea, pe cele rele ; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuiești.
16:26 Și peste toate acestea, între noi și voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi.
16:27 Iar el a zis : Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiți în casa tatălui meu,
16:28 Căci am cinci frați, să le spună lor acestea, ca să nu vină și ei în acest loc de chin.
16:29 Și i-a zis Avraam : Au pe Moise și pe prooroci ; să asculte de ei.
16:30 Iar el a zis : Nu, părinte Avraam, ci, dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi.
16:31 Și i-a zis Avraam : Dacă nu ascultă de Moise și de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morți.
Apostolul marelui mucenic — 2 Timotei 2:1-10
2:1 Tu, deci, fiul meu, întărește-te în harul care e în Hristos Iisus,
2:2 Și cele ce ai auzit de la mine, cu mulți martori de față, acestea le încredințează la oameni credincioși, care vor fi destoinici să învețe și pe alții.
2:3 Suferă împreună cu mine, ca un bun ostaș al lui Hristos Iisus.
2:4 Nici un ostaș nu se încurcă cu treburile vieții, ca să fie pe plac celui care strânge oaste.
2:5 Iar când se luptă cineva, la jocuri, nu ia cununa, dacă nu s-a luptat după regulile jocului.
2:6 Cuvine-se ca plugarul ce se ostenește să mănânce el mai întâi din roade.
2:7 Înțelege cele ce-ți grăiesc, căci Domnul îți va da pricepere în toate.
2:8 Adu-ți aminte de Iisus Hristos, Care a înviat din morți, din neamul lui David, după Evanghelia mea,
2:9 Pentru Care sufăr până și lanțuri ca un făcător de rele, dar cuvântul lui Dumnezeu nu se leagă.
2:10 De aceea toate le rabd, pentru cei aleși, ca și ei să aibă parte de mântuirea care este întru Hristos Iisus și de slava veșnică.
Evanghelia marelui mucenic — Ioan 15:17-16:2
15:17 Aceasta vă poruncesc : să vă iubiți unul pe altul.
15:18 Dacă vă urăște pe voi lumea, să știți că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât.
15:19 Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al său ; dar pentru că nu sunteți din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăște.
15:20 Aduceți-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus : Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni ; dacă au păzit cuvântul Meu, și pe al vostru îl vor păzi.
15:21 Iar toate acestea le vor face vouă din cauza numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis.
15:22 De n-aș fi venit și nu le-aș fi vorbit, păcat nu ar avea ; dar acum n-au cuvânt de dezvinovățire pentru păcatul lor.
15:23 Cel ce Mă urăște pe Mine, urăște și pe Tatăl Meu.
15:24 De nu aș fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut păcat nu ar avea ; dar acum M-au și văzut și M-au urât și pe Mine și pe Tatăl Meu.
15:25 Dar (aceasta), ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor : «M-au urât pe nedrept».
15:26 Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine.
15:27 Și voi mărturisiți, pentru că de la început sunteți cu Mine.
16:1 Acestea vi le-am spus, ca să nu vă smintiți.
16:2 Vă vor scoate pe voi din sinagogi ; dar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu.
Indicații tipiconale
Duminica a 23-a după Cincizecime. Glasul al 6-lea. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie din Tesalonic. Pomenirea marelui și înfricoșătorului cutremur.
Sfântul Cuvios Teofil de la Pecerska, arhiepiscopul Novgorodului, din Peșterile de Departe. Sfântul Ierarh Antonie, episcopul Vologdei.
Utrenie — Evanghelia întâi, Matei, pericopa 116, XXVIII, 16–20
Liturghie — Ale pomenirii cutremurului: Evrei, pericopa 331 (de la jumătate), XII, 6–13, 25–27
Matei, pericopa 27, VIII, 23–27
De rând (sub un singur început): Efeseni, pericopa 220, II, 4–10
Luca, pericopa 83, XVI, 19–31
Ale marelui mucenic: 2 Timotei, pericopa 292, II, 1–10
Ioan, pericopa 52, XV, 17 – XVI, 2
Slujba Învierii din Octoih se săvârșește împreună cu slujba Sfântului Mare Mucenic Dimitrie din Tesalonic și cu slujba pomenirii marelui și înfricoșătorului cutremur care a avut loc la Constantinopol[1] potrivit capitolului lui Marcu din Tipic, la 26 octombrie: „Se cuvine să știm dacă pomenirea Marelui Mucenic Dimitrie din Tesalonic și a cutremurului cade duminica”.
La Vecernia mare, „Fericit bărbatul”: catisma întreagă.
La „Doamne, strigat-am”, stihirile pe 10: ale Învierii, glasul al 6-lea – 3; ale cutremurului, glasul al 2-lea și glasul al 6-lea – 3, vezi stihovna Vecerniei Mari, fără stihurile stihovnei; și ale marelui mucenic, glasul al 2-lea și glasul al 8-lea – 4. „Slavă” – a marelui mucenic, glasul al 6-lea: „Astăzi ne cheamă...”, „Și acum” – dogmatica, același glas: „Cine nu te va ferici...”.
Vohod. Prochimenul zilei. Trei paremii din Minei.
La Litie, stihira hramului și stihirile marelui mucenic, glasul 1 și glasul al 2-lea. „Slavă” – a marelui mucenic, glasul al 5-lea: „Să alergăm cu credință și cu dragoste...”, „Și acum” – a Născătoarei de Dumnezeu din Minei, același glas: „Să trâmbițăm cu trâmbița cântărilor...”[2].
La stihovnă, stihirile Învierii, glasul al 6-lea. „Slavă” – a marelui mucenic, glasul al 8-lea: „Are, dar, preadumnezeiescul tău suflet...”, „Și acum” – a Născătoarei de Dumnezeu a Învierii, după glasul de la „Slavă”: „Fecioară nenuntită...”[3].
După „Sfinte Dumnezeule” – „Născătoare de Dumnezeu Fecioară...”, de două ori, și troparul marelui mucenic, glasul al 3-lea, o dată.
La Utrenie la „Dumnezeu este Domnul” – troparul Învierii, glasul al 6-lea, de două ori. „Slavă” – troparul marelui mucenic, glasul al 3-lea, „Și acum” – troparul cutremurului, glasul al 8-lea.
Catismele a 2-a și a 3-a. Ecteniile mici. Sedelnele Învierii[4].
Polieleu. Mărimurile marelui mucenic: „Mărimu-te pe tine, sfinte răbdătorule de patimi Dimitrie, și cinstim cinstitele tale pătimiri pe care pentru Hristos le-ai răbdat”, și psalmul ales. „Soborul îngeresc...”. Ipacoiul glasului. Sedealna marelui mucenic după prima catismă, glasul al 4-lea: „Pe Dimitrie, răbdătorul de patimi, astăzi...”; sedealna marelui mucenic după a doua catismă, același glas: „Pomenirea ta, slăvite...”. „Slavă” – sedealna marelui mucenic după polieleu, glasul al 8-lea: „Strălucirile minunilor...”, „Și acum” – a Născătoarei de Dumnezeu din Minei, același glas: „Ca pe o Fecioară...”. Antifoanele treptelor și prochimenul – ale glasului[*]. Evanghelia Învierii 1. „Învierea lui Hristos văzând...”. După Psalmul 50: „Slavă” – „Pentru rugăciunile apostolilor...”. Stihira Învierii, glasul al 6-lea: „Înviat-a Iisus din mormânt...”.
Canoanele: al Învierii, cu irmosul pe 4, irmoasele o dată; al cutremurului pe 4 și al marelui mucenic pe 6.
Cântările biblice: „Să cântăm Domnului…”.
Catavasia „Deschide-voi gura mea…”.
După cântarea a 3-a – condacul cutremurului, glasul al 6-lea[5], condacul și icosul marelui mucenic, glasul al 2-lea; sedealna marelui mucenic, glasul al 4-lea, de două ori. „Slavă, și acum” – sedealna cutremurului, același glas.
După cântarea a 6-a, condacul și icosul Învierii, glasul al 6-lea.
La cântarea a 9-a cântăm „Ceea ce ești mai cinstită”.
După cântarea a 9-a – „Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru”. Exapostilaria Învierii 1. „Slavă” – luminânda marelui mucenic, „Și acum” – luminânda cutremurului.
„Toată suflarea…” și psalmii Laudelor.
La Laude, stihirile pe 8: ale Învierii, glasul al 6-lea – 4, și ale marelui mucenic, glasul al 4-lea[6] – 4, împreună cu cea de la „Slavă” și cu stihurile lor; stihurile marelui mucenic se găsesc în Minei la stihirile stihovnei Vecerniei Mici[7]. „Slavă” – stihira Evangheliei 1, „Și acum” – „Preabinecuvântată ești...”.
Doxologia mare. După „Sfinte Dumnezeule”, troparul Învierii: „Înviat-ai din mormânt…”.
La Ceasul 1 – troparul Învierii. „Slavă” – troparul cutremurului. Condacul cutremurului.
La Ceasul al 3-lea – troparul Învierii. „Slavă” – troparul marelui mucenic. Condacul marelui mucenic.
La Ceasul al 6-lea – troparul Învierii. „Slavă” – troparul cutremurului. Condacul Învierii[8].
La Ceasul al 9-lea – troparul Învierii. „Slavă” – troparul marelui mucenic. Condacul cutremurului.
La Liturghie la Fericiri: ale glasului – 4, ale cutremurului, cântarea a 3-a – 4, și ale marelui mucenic, cântarea a 6-a – 4.
După vohod – troparele și condacele[9]:
În biserica cu hramul Mântuitorului sau al unui sfânt – troparul Învierii, troparul cutremurului, troparul marelui mucenic; condacul Învierii. „Slavă” – condacul marelui mucenic, „Și acum” – condacul cutremurului.
În biserica Născătoarei de Dumnezeu – troparul Învierii, troparul cutremurului, troparul hramului, troparul marelui mucenic; condacul Învierii, condacul cutremurului. „Slavă” – condacul marelui mucenic, „Și acum” – condacul hramului.
Prochimenul și Aliluia – ale cutremurului și ale marelui mucenic.
Apostolul și Evanghelia — ale pomenirii cutremurului, ale zilei (sub un singur început) și ale marelui mucenic.
Notă. „Cele de rând, Apostolul și Evanghelia, le citim sub un singur început” (Tipicul, 26 octombrie, capitolul lui Marcu, a doua trimitere „vezi”).
Chinonicul Învierii, același cu al cutremurului: „Lăudați pe Domnul din ceruri...”, și al marelui mucenic: „Întru pomenire veșnică...”.
1 Compară: V. Rozanov, „Tipicul slujbelor Bisericii Ortodoxe”, paginile 215–216.
2 Ibidem, paginile 61–65, 782.
3 Ibidem, paginile 65–67.
4 După prima catismă, la „Slavă, și acum” – al Născătoarei de Dumnezeu al Învierii, glasul al 6-lea: „Binecuvântată numindu-te...”.
5 Printr-o interpretare mai largă a indicațiilor sumare din capitolul lui Marcu din Tipic, la 26 octombrie, privitoare la textele de după cântarea a 3-a a canonului, se poate socoti îngăduită cântarea condacului cutremurului înaintea condacului marelui mucenic; compară indicațiile pentru condacele de la Ceasuri și Liturghie. Compară Tipicul, Moscova, 1641, filele 224–228.
6 Stihirile de la Laude ale marelui mucenic, glasul al 5-lea, „Vino, mucenice al lui Hristos...” și celelalte, nu se cântă.
7 Compară Tipicul, Moscova, 1641, filele 224–228.
8 Compară: V. Rozanov, „Tipicul slujbelor Bisericii Ortodoxe”, pagina 280.
9 Compară Tipicul, 26 octombrie, capitolul lui Marcu.
* Prochimenul Învierii, glasul al 6-lea: «Doamne, deșteaptă puterea Ta și vino să ne mântuiești pe noi»; stih: «Cel ce paști pe Israel, ia aminte, Cel ce povățuiești ca pe o oaie pe Iosif».
Sursa: „Indicații Tipiconale”, ediția 2026. Rânduielile alternative sunt indicate în text și se aleg potrivit slujbei săvârșite.