Întrebarea #1002125

Aș vrea să vă propun o nouă rubrică, ceva de genul istorioarelor duhovniceşti, minuni, etc şi aş vrea dacă îmi permiteţi să vă relatez una dintre întâmplările ce m-au marcat foarte mult, începe c-am aşa ...  BĂTRÂNA CARE NU PUTEA MURI. În vara anului 1935 , când părintele Paisie era în Mănăstirea Slatina, Fălticeni, a pornit peste munte cu ucenicul său, spre schitul Rarău. După 4 ore de mers, a ajuns într-un sat mic, situat chiar sub acest munte Rarău, numit Slatioara. Iată că îi iese o femeie înainte: -Părinte, este aici o femeie bătrână, care de 3 zile se chinuie cu moartea şi nu poate muri. Veniţi, vă rog, să-i citiţi o rugăciune, ca tare se chinuie! Cum a intrat părintele în casă, s-a uitat la bătrână care era în agonie, i-a citit molifta de darea a sufletului, apoi a întrebat pe cei din casă: -Nu cumva bătrâna este certată cu cineva şi nu s-a împăcat? -Ba da, părinte, răspunde fiica ei, este sfădită cu o femeie din sat şi aceea n-a vrut s-o ierte. -Chemaţi pe femeia aceea încoace! Cum a venit părintele i-a spus: -Stai în genunchi lângă bătrână, i-ai mâna în mâinile tale şi zi-i din toată inima: "Iartă-mă mătuşă şi Dumnezeu să te ierte!", apoi sărută-i mâna! Cum a rostit femeia cuvintele de iertare şi i-a sărutat mâna, îndată sufletul bătrânei s-a despărţit de trup. Atunci părintele a zis: -Iată de ce nu putea muri bătrâna! Sufletul ei aştepta iertarea şi împăcarea că să poată vedea pe Dumnezeu! Sper să vă placă şi să trageţi concluziile cele mai bune, cartea se numeşte "Istorioare duhovniceşti" de la Sfânta mănăstire Sihastria, Arhimandrit Ioanichie Balan.