Binecuvântată eşti Fecioară,
Că cerul Te-a ales mireasă,
Şi Gavriil ţi-aduce vestea
C-ai să ne fii Împărăteasă.
Trimisul cerului se’nchină,
Făpturii tale omeneşti,
Vestindu-Ţi taina mântuirii,
Şi hotărârile cereşti.
-Vei fi aleasa omenirii,
Şi Fiu vei naşte pe Iisus ,
Prin Duhul Sfânt, în feciorie,
Atunci Arhanghelul, Ţi-a spus.
Ce taină mare, ce minune
Şi dragoste dumnezeiască,
Şi-n câtă slavă şi cinstire,
Înalţi făptura omenească.
Vom şti noi oamenii, Curată,
Cu-adevărat să Te cinstim,
Şi întru Buna Ta vestire,
Cu vrednicie să-Ţi slujim ?
Să ne’nchinăm Domnului slavei,
Şi să trăim întru Iisus,
În adevărul din credinţă
Şi-n toate cele ce ne-a spus ?
Vom preţui cum se cuvine
Şi-om şti să punem în valoare,
Atâta dragoste cerească
Atâta milă şi iertare ?
Vom înţelege-n profunzime,
La câtă cinste ne-ai adus,
La Rai, la sfântă înviere,
Prin Fiul Tău iubit Iisus ?
