Întrebarea #1002391

Doamne ajută. Eu nu sunt deloc pentru sălbăticia zilelor noastre: mă refer la destrăbălările care coboară Căsătoria din gradul ei pur. Deci eu nu sunt deloc pentru aceste devalorizări. Însă cununia cred că ar premerge doliului. Înțelegem durerea care lasă urme în urma unui deces, însă și mai adânci urme lasă păcatul curviei. De aceea canoane nu sunt care să înterzică cununia pentru motive de doliu. Sfinții Părinți au fost siguri că această problemă va fi mereu rezolvată și pe viitor în biserică, dacă se va gândi lucid și din perspectiva mântuirii. Așadar părerea noastră este că Taina cununiei poate fi oficiată și pentru aceasta nu poate să existe motive de împiedicare. În orice caz nu văd în cazul de față nici un motiv, căci motive ar fi multe pentru care să se interzică oficierea tainei în sine. În ce privește petrecerea: Nu că doliul tatălui trebuie să-l pună pe gânduri ci în general mântuirea, dar și fericirea pe care doresc ei să o aibă în familie. Să nu o consume pe toată într-o singură noapte ci să lese să fie consumată pe întregul parcurs al veții în doi(sau în trei, cacă văd că vor fi 3). Să vă ajute Domnul să găsiți cea mai potrivită cale și cele mai potrivite motive de a rămâne în adevăr.

Hristos să fie mereu și să rămână între noi ca și motiv la păcii, liniștii și desăvârșirii depline în credință.

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu - Magistru în Teologie