Întrebarea #1004481

Sărut mâna, Părinte! Am vorbit într-o seară cu verişoarele mele despre cum să îşi aleagă duhovnicul, le-am citit dintr-o carte scrisă de Părintele Nicodom Măniță despre vămi şi ce reprezintă fiecare vamă şi una din verişoare a început a mă lăuda şi să spună că le-am învăţat lucruri pe care nu le ştiau până acum, bineînţeles că ulterior nu mi-a fost bine deloc în sensul că m-au chinuit nişte gânduri de mândrie după care m-am culcat şi dimineaţa pe la orele 6 iarăşi m-au chinuit acele nenorocite gânduri de mândrie că nu am mai putut să dorm şi m-au luat nişte dureri de cap de nu mai ştiam cum să scap de ele, am zis la un moment dat că mai bine tăceam din gură şi îmi vedeam de treaba mea, de multe ori parcă aceste gânduri de mândrie devin incontrolabile. Ce mă sfătuiţi? Am greşit că am vorbit cu verişoarele mele despre aceste lucruri? Trebuie să menţionez că aceste gânduri îmi vin parcă fără voia mea! Să nu ma înţelegeţi greşit, nu m-am mândrit eu intenţionat! Doamne ajută! şi mulţumesc anticipat!