Întrebarea #10010358

Sărut mâna, părinte, sunt eu, cea care v-am scris mai de mult şi v-am zis că l-am supărat foarte tare pe prietenul meu, pentru că tot timpul îl suspectam, tot timpul eram geloasă, ba chiar i-am stricat şi lui şi mie noaptea de revelion din cauza asta. Bunul Dumnezeu m-a ajutat mereu când i-am cerut să ne împăcăm, dar acum lui îi este foarte greu să mă mai ierte, e respingător şi asta mă doare foarte mult, mi se rupe inima în două, pentru că ştiu că am greşit. Acum nu ştiu ce să mai zic, părintele meu duhovnic mi-a zis să nu renunţ, pentru că nu va fi bine, să lupt pentru dragostea mea, chiar dacă va fi să dureze o jumătate de an, să mă rog mult şi cu credinţă, pentru că numai asta poate schimba omul într-o clipă, poate face minuni,.dar oare voi reuşi să îi înving supărarea cu dragostea? Nu prea îmi mai dă voie să intru prea mult în sufletul lui, mi-a lăsat doar o portiţă foarte mică, şi eu trebuie să am mare grijă cum mă comport, ca să fie din nou totul bine intre noi, mereu am stricat eu totul din cauza geloziei.Trebuie să-i demonstrez încet, încet că mă voi schimba!