Copilul meu a luat-o pe căi greșite

07.12.2010 07:12

Întrebare

Sărut mâna Părinte. Sunt o mamă care am 42 de ani și-mi cresc copilul singură de la vârsta de 4 luni fără ajutor din partea tatălui lui. Am divorțat acum 20 ani. Băiatul meu, Robert Cristian, face la anul pe 24 aug 23 ani. Noi am avut o relație foarte bună timp de 21 de ani eu i-am fost și mamă și tată și prietenă. Nu m-am recăsătorit ca să mă ocup de creșterea lui. L-am ținut și la studii în străinătate. Acum 2 ani băiatul meu a cunoscut o fată. Mi-a ținut ascuns acest lucru cu toate că el se destăinuia mereu la mine. Fata are o mamă și 2 copii cu 2 bărbați și trăiește în păcat cu altul. Ușor, ușor mi-au acaparat copilul, l-au învrăjbit împotriva mea și până la urmă au reușit să mi-l ia și să-l mute la ele. De 2 ani mă rog permanent pentru el, dar el nu vrea să mă mai vadă și dacă ne întâlnim pe stradă fuge de mine de parcă-l aleargă poliția. A plecat acum 2 ani după Paște, după ce am făcut Sfințirea la casă. Acolo îi place mai mult deoarece nu există reguli, este un colț de iad. Când le-a cunoscut nu mai vroia să meargă nici la biseică. Am avut un copil foarte bun, dar dintr-o dată fiul meu s-a schimbat în rău de nu-l mai recunosc. Nu înțeleg de ce fuge de mine și nu vrea să stăm de vorbă. La anul facem 2 ani de când nu vorbește cu mine. Am fost sunată de mama fetei și mi-a spus că o să-mi văd băiatul peste 20 ani, deoarece nu am fost de acord să întrețin toată familia lor compusă din 6 membri. Sfătuiți-mă ce să fac. Duhovnicul meu este un om foarte bun și-mi spune mereu: răbdare, dar mă întreb oare fiul meu va fi copilul cel bun care a fost mereu, sau l-am pierdut. Nu doresc mult, măcar să vorbească cu mine că tare-l iubesc și el mă iubea enorm, dar nu știu ce s-a întâmplat. După băiatul meu țipă mai mult mama fetei, Mioara decât fata Raluca - prietena lui??????????? Știu că Dumnezeu o să mă ajute, dar încă nu este momentul, mai trebuie răbdare, dar răbdarea tare mi-a amărât sufletul. Toata lumea îmi spune să-mi refac viața, dar eu nu pot, mi-am sacrificat tinerețea și-l iubesc enorm, l-am iertat, dar nu pot să iau legătura cu el, ca să-l văd. Înainte stăteam ascunsă și-l priveam ca să nu fugă și plecam plângând. Aceste femei m-au urmărit mult timp, până să-mi ia băiatul, dar eu nu am știut. Vă rog rugați-vă și pentru mine, ca băiatul meu Robert Cristian să fie ajutat să se ridice din căderea în care se află. Parcă are memoria ștearsă, a uitat definitiv de mine la cât mă iubea el????????? Este ceva necurat la mijloc. Vă rog frumos rugați-vă pentru mine ca mamă și pentru el să-i dea Dumnezeu sănătate și luminarea minții și vă rog frumos un sfat. Dumnezeu mi-a ajutat și Sfânta Fecioară Maria și toți sfinții la care mă rog, dar liniștea sufletească mi-am găsit-o la Mănăstirea Radu Vodă, unde se află moaștele Sfântului Nectarie, deoarece acum 2 ani am făcut depresie și am scăpat de internare, cel mai mult am mers la Mănăstirea Cernica și Mănăstirea Radu Vodă, dar timp de 2 ani toate bisericile și mănăstirile le-am luat la rând. Mă rog la Dumnezeu să ne ierte păcatele și să stau de vorbă cu el, că tare-mi este dor de el. VĂ ROG DIN SUFLET PĂRINTE, AJUTAȚI-MĂ CU UN SFAT.

Răspuns

Re: Copilul meu a luat-o pe căi greșite

Dragă Marta, e dureroasă situația dvs și are duhovnicul dreptate încurajându-vă la răbdare, căci fără ea mântuire nu-i și precum spune Domnul: se cade cu multe întristări a intra în Împărăția Cerului. Eu însă aș vrea să vă atrag atenția la un lucru, și să-mi fie cu iertare. Nu vă veți găsi liniștea și nici crește în răbdare până când nu veți ierta și acele femei și veți înceta a le mai judeca și învinovăți. Băiatul dvs, slavă Domnului, este destul de mare și Dumnezeu a dat oricărui om voință liberă de a alege și decide. Și de s-a întâmplat așa cu el, e din căderea, vina lui, și fiecare trebuie, dar chiar și va răspunde pentru dânsul. De sunt vinovate acele femei, Domnul le e Judecător, nu dvs. Chiar și acum, precum 20 de ani în urmă îl tratați ca pe un copil mic, incapabil să decidă și să-și asume responsabilități pentru greșalele lui, și-l protejați excesiv dezvinovățindu-l de orice eroare. Este o atitudine greșită și e timpul ca și dvs să creșteți și să vă maturizați, aceeptând realitatea, viața cu încercările și ispitele ei. Nu vă face nici un bine să vă închideți într-o lume aparte unde vă vedeți fiul ca jertfă și pe dvs ca jertfită, dar precum ne învață sfinții părinți din Pateric: orice scârbă ți se întâmplă ori necaz, nu învinui pe nimeni, ci spune pururea: pentru păcatele mele sufăr aceasta, Doamne, miluiește-mă, iartă-mă și dă-mi răbdare să sufăr cu smerenie, ca pururea să te slăvesc și să-ți mulțumesc Ție. Și credeți-mă, mai puternică și plăcută Domnului rugăciune nu-i, decât smerenia și suferința unei mame, și astfel prin credința dvs vă va aduce și pe fiu din pierzare. El probabil vă evită din mustrare de conștiință și vinovăție și încă nu i-a deschis Domnul întratât inima ca să vină la dvs să vă ceară iertare în lacrimi, deaceea și eu vă sfătui numai la două lucruri: răbdare și smerenie, ca pururea să vedeți păcatele dvs înainte și să vă învinuiți în toate, purtându-vă cu mulțumire sarcina - iată așa veți ajunge la treaptă duhovnicească prin care însuși Domnul vă va deschide ochii și inima și vă va învăța ce și cum să faceți, astfel rânduindu-le toate după voia Sa. Doar prin rugăciune multă și făcând astfel, feciorul dvs va lăsa calea pierzării și se va întoarce acasă ca fiul risipitor din Evanghelie.

Să știți, că nu-i nimic mai plăcut, curat, pur Domnului ca smerenia, nejudecata aproapelui și neînvinovățirea nimănui. Acestea sunt o rugăciune continuă, care duce la mântuire și prin ele îl ajuți și pe aproapele tău să se mântuiască.

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu - Magistru în Teologie

Despărțire, divorț și recăsătorire

Semnalează o problemă

Întrebarea #1003433