Părinți neascultători

01.02.2011 22:02

Întrebare

Sărut mâna! Vă scriu aceste rânduri, poate așa îmi mai liniștesc sufletul. Ieri am avut o discuție mai aprinsă la telefon cu mama mea, a reușit să mă scoată din răbdări și i-am spus niște cuvinte grele. Am aflat de curând c-a fost la o biserica universală prin București, inițial m-am gândit că-i o biserică de-a noastră, însă am căutat pe net și am găsit câte ceva despre ea, eu înțeleg că e un fel de sectă. Prima oara am luat-o cu frumosul, i-am spus despre ce e vorba și mi-a zis că nu se mai duce, că a dus-o nu știu cine, părea c-a înțeles, chiar era hotărâtă să se ducă la biserica noastră să se spovedească. Ieri am aflat fără să vreau c-a fost iar, atât mi-a trebuit, am sunat-o, toate bune și frumoase până i-am spus de ce a fost, că a și început cu gura mare, că ea acolo se simte bine, că face ce vrea, cine sunt eu s-o comand pe ea. Atunci n-am mai răbdat și i-am zis să rămână cu sectanții ei și la mine să nu mai vină dacă face de astea și că diavolul o face să se simte bine acolo, nu Dumnezeu. Poate am greșit vorbindu-i așa, dar nu înțelege deloc nici cu vorba bună, nici cu vorba frumoasă. Cum să ne purtăm cu așa oameni, fiind și părinții noștri? O să mă rog la Bunul Dumnezeu să-i deschidă ochii și să se întoarcă de pe acest drum greșit. Doamne ajută!

Răspuns

Re: Părinți neascultători

Bună seara. Offf, dragă soră, n-avem noi răbdare, nici comportament creștin plin de dragoste, dar prin astfel de comportament îndepărtăm și mai tare oamenii din biserica noastră... apoi ne plângem și dăm vina pe unii, alții. Doar sunt oameni și mai slabi, vulnerabili și satana îi folosește prin diferite momeli ca să-i înșele. Dvs în așa caz și mai mult trebuia în ascuns să vă rugați mult Domnului și s-o tratați în duhul blândeții, vorbindu-i frumos de Dumnezeu și religia, credința noastră, astfel s-ar fi trezit conștiința ei și și-ar fi înțeles cu ajutorul Domnului înșelarea și greșeala. Oare păstorul, de vede că o oiță e amenințată de vreo fiară sălbatică, nu lasă pe toate celelalte și aleargă s-o salveze pe cea în primejdie?! Și oare Domnul n-ar face tot așa?! Cu atât mai mult dvs trebuie să alergați și salvați sufletul celui apropiat! Revedeți-vă comportamentul și fiți mai smerită și îngăduită, cerând mereu în gând și rugăciune ajutor de la Domnul și veți afla calea și modul de a reacționa și comporta în așa caz.

Prin răbdare veți câștiga sufletele voastre...

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu - Magistru în Teologie

Protestantism și alte grupări creștine

Semnalează o problemă

Întrebarea #1004193