Întrebarea #1004792

Dragă soră, Domnul plânge cu lacrimi amare pentru dvs, chiar nu simțiți aceasta în suflet și conștiință?! El vă cheamă ca pe fiul cel risipitor să vă întoarceți ”acasă”. Și odată ce crezi în El și te întorci, El te va primi, îmbrățișa, ierta păcatele de vă pocăiți de ele, dar și vă va spune precum Mariei Magdalenei din Evanghelie: mergi și să nu mai păcătuiești! Așa și dvs, desigur că vă puteți mărturisi și pocăi, dar să știți că dacă vreți să mergeți pe calea dreaptă, dar în gând aveți oricum faptul să vă întoarceți la ”meseria” pe care o practicați - urâciune este în fața lui Dumnezeu, căci astfel nu este lepădare de păcate, doar vreți să vă ușurați și odihniți puțin conștiința pe un timp. Domnul spune: cel ce vrea să-mi urmeze, să se lepede de sine, să ia crucea-n spate zilnic și să-mi urmeze și astfel mare răsplată va avea în Împărăția cerurilor și sufletul și-l va mântui! Oare schimbați dvs viața aceasta mizeră, câștigul urât pe veșnicie?! Puținele clipe trăite aici în păcat și urât pe viața veșnică în dragoste cu Hristos de dincolo?! Chinul iadul e de neînchipui și e la fel veșnic, temeți-vă și treziți-vă sufletul la pocăință, căci nu știți când vine ceasul morții, și cu ce vă veți prezenta la judecată în fața lui Iisus?! Apoi, dvs nu vă atârnați corect față de împărtășanie: căci nu cei ce mănâncă de sec sunt vrednici de împărtășanie, ci cei ce duc o viață plăcută în Domnul, în luptă cu patimile, căderile, păcatele! Postul mâncării ne e dat spre ajutor firii, în rugăciuni, privegheri, smerenie, dar nu în dreptul de a te împărtăși cu sfintele taine - cu Trupul Domnului Iisus, care s-a jerfit pentru tine și pentru mine pentru a lua păcatele asupra Sa! E o mare sfințenie aceasta și cu mare frică trebuie de apropiat de sfânta împărtășanie! Deci, vă recomand din suflet, mergeți la un duhovnic și pocăiți-vă, lepădați viața pe care o duceți și întoarceți-vă către Ziditorul nostru, căci timpul e scurt, dar lupta mare!

Să vă ajute Măicuța Domnului în găsirea căii drepte!