Isus Hristos

Cu adevărat a înviat (ne scuzaţi de întârzierea răspunsurilor). Scumpă soră, crezi că de vei da exemplu celui care nu crede Bibliei va crede mai mult? Eu îți dau câteva exemple istorice de scriitori care au amintit despre existența persoaneii Lui Iisus Hristos, pentru a nu lăsa bucurie celor care spun că e un mit, sau legendă. Dar să ne spuneți și nouă cu ce s-a schimbat credința celui care a primit aceste argumente.

1. Iosif Flaviu s-a născut  doar la cătiva ani de la moartea lui Isus. Este cunoscut ca fiind cel mai mare istoric antic al evreilor. Opera sa reprezentativă este “Antichităţi Iudaice”. Vă redau doar începutul unui mic pasaj în care se vorbește despre Iisus: „În acel timp a trăit Iisus un om înţelept care era făcător de minuni, …”. Într-un alt aliniat se spune pasaj se află în cartea 20, capitolul 9, paragraful 1 (Antichităţi 20.9.1): Iosif Flaviu se concentrează asupra unui Ananus(Anania), care a fost fiul unui mare preot de dinainte, Ananus (Anania). „Acest Ananus mai tânăr care a preluat înalta preoţie, era un om cu un caracter neruşinat şi impertinent, el era deasemenea din partida saducheilor, care erau foarte rigizi când îi judecau pe vinovaţi, cei mai rigizi dintre toţi evreii”. Iosif flaviu işi continuă relatarea spunănd că Ananus „a comvocat judecătorii  Sanhedrinului şi a adus înaintea lor un bărbat pe nume Iacov, fratele lui Iisus care era numit Hristosul şi pe câțiva alţii. El I-a acuzat că au încălcat legea şi I-a condamnat să fie ucişi cu pietre”. Expresia „Iacov fratele lui Iisus care este numit Hristosul” este prea evazivă. Ea slujeşte scopului nostru pentru că demonstrează istoricitatea lui Isus Hristos.

2. Ca al doilea exemplu poate să ne folosească Talmudul. În el ni se arată care este părerea rabinilor din Palestina la sfârşitul primului veac, despre Iisus.Vă redau cuvintele unui scriitor evreu, dar nu o luați ca ceva bună, ci doar pentru a vedea că ne vorbește și el despre existența lui Iisus: „Sânt locuri care merită să fie loate în considerare, caci ele ne spun că numele lui Iesua (Isus) din Nazaret, că el se ocupa cu vrăjitoria, adică făcea minuni, amăgea pe Israel, făcândulsă se rătăcească. Tălmăcea legea în aceeaşi formă ca fariseii,… şi a zis că nu a venit să adauge sau să suprime ceva din lege. El a murit în ajunul sărbătorii Paştelui care cădea într-o sâmbătă. A fost răstignit ca un eretic şi înşelător…”

Aceste două scrieri sunt iudaice. Acum vă voi da câteva exemple păgâne care ne vorbesc despre existența lui Iisus.

3. Unul dintre documentele cele mai vechi, păgâne care aminteşte despre Iisus Hristos este scrisoarea lui Pliniu cel Tânar (Plinius Scundus)a fost nepotul şi fiul adoptiv al lui Pliniu cel Bătrân: „creştinii obisnuiesc să se adune înainte de răsăritul soarelui, ei cântâ un imn lui Hristos pe care Îl socotesc Dumnezeu, apoi făgăduiesc că nu vor fura, nu vor ucide, nu se vor desfrâna, bunurile  încredinţate lor nu le vor tăgădui”.

4. Istoricul  Corneliu Tacit care a trăit în anii cca.55-120 vorbeşte mult ăn „Analele” mult despre creştini. El spune clar: „creştinii pe care I-a prigonit Nero, au fost numiţi aşa de la Christ care a fost condamnat la moarte de către Pontius Pilat în timpul domniei lui Tiberiu”.

5. Un alt istoric care aminteşte despre Iisus este Suetoniu, care în cartea sa Viaţa celor 12 Cezari face doua refeiri la crestini. Cea dintâi referinţă suna astfel: “Claudiu a expulzat din Roma pe evrei din cauza unor tulburări pe chestia unui oarecare Chrestus”– desigur Chrestus pentru care s-au certat evreii nefiind altul decât Iisus Hristos, fapt adeverit şi de către doctorul Luca în cartea Fpt.Ap.18:2, este  prilejul cu care şi familia de evrei  Aquila şi Priscila  a fost expulzată din Roma. A doua referire se face într-un citat în care Suetoniu relatează despre Nero care “a pedepsit pe creştinii (christianis) aderenţii unei noi şi dăunătoare superstiţii”.

6. Lucian de Samosata

7. Mara Bar-Serapion

Și mulți alții.

Sper să vă folosească informația și vă așteptăm cu noutăți despre cum a evaluat conștiința celui care nu crede în Biblia și cerrelatări istorice.

Toma necredinciosul la fel a avut nevoie de eveniment istoric pentru a crede.