Doamne ajută. În copii vedem rodul muncii părinților. Cât de strânsă a fost legătura lui cu Biserica atunci când era mic? Cât de des a fost împărtășit? Cat de sârguincioasă religios ați fost pe perioada sarcinii? Răspundeți-vă la toate întrebările acestea și veți vedea ce va ieși. Comportamentul trist al copilului nu e din parametri exteriori, deși mai sunt unele lucruri din lume care ne mai încearcă. Dar odată semănată bine sămânța credinței în sufletul lui nu are cum să nu dea rod, chiar dacă uneori mai este încercat. Până la a trece la rugăciuni poate ar fi bine să modelați sufletul lui întru Domnul. Nu exclud faptul că rugăciunea are putere dar trebuie și noi să facem ce ni se cuvine a face. Ar fi bine să ne creștem copiii alături de Domnul, în credință în dragoste și în nădejde. Cu alte cuvinte să îi creștem în Biserică. Nu vom ajunge să ne smintim de comportamentul lor din viața de zi cu zi. Ca rugăciuni: pentru copil, el să citească acesta: „Canon de rugăciune a copiilor”. Iar pentru dumneavoatră ca părinte: „Rugăciunea părinților pentru copii I” și „Rugăciunea părinților pentru copii II”.

Tu, Cel ce dai hrană păsărilor cerului, Cel ce păzeşti floarea ce răsare în mijlocul stâncilor, Părinte a toată lumea, binevoieşte a îngriji şi de copiii mei, ca să poată fi fericiţi şi în viaţa aceasta, şi în cea viitoare. Ajută-mi să cultiv în ei bunătatea şi printr-o bună creştere să îi fac folositori semenilor.

Cu râvnă întru Domnul
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie