dilema

Doamne ajută părinte. Sunt într-o dilema de ceva timp și nu mai reușesc să-i dau de capăt.sper că mă puteți îndruma dvs.am trăit o viață cam ușuratică și cam le-am încercat pe toate până la vârstă mea(în jur de 30).. după ce am fost cu niște prieteni la slujbele părintelui Argatu Ștefan din sat Ciorasti, Focșani am început să simt ceva diferit de ce am simțit până atunci.nu mai vedeam răul, simțeam să fac numai bine, o stare euforică imposibil de descris, dar minunată în același timp(aș putea zice că simțeam raiul).. am început să țin post, să mă rog, am găsit un duhovnic și m-am spovedit, dar gândul de a face ceva mai mult mă urmărea.. simțeam că la câte păcate am făcut nu mai am mântuire în lume și am început să mă gândesc să iau calea mănăstirii, să mă călugăresc, poate așa mai găsesc iertare de la bunul Dumnezeu.în același timp aveam și o relație cu o față, dar cu care am împărtășit ceea ce simțeam după acele slujbe ale părintelui.cgiar îi spusesem că vreau să mă călugăresc.am uitat să vă zic că la slujbele părintelui am fost cam acum 3 ani… de un an și ceva mă spovedesc la un preot de mânăstire, care mă cheamă la ucenicie la Sfinția să.acum e acum:părintele mă cheamă la mânăstire și fata vrea măritiș și toate cele… și în starea asta sunt cam de 3 ani…unde să apuc părinte și ce să fac? Sunt momente când zic că mă însor și trăiesc o viață de creștin, dar parcă gândul spre mânăstire e mai aprins și nu vreau să-mi pâră rău mai târziu că Dumnezeu mi-a arătat calea de urmat după starea pe care am trăit-o și nu am urmat-o. Vă rog să-mi trimiteți un răspuns pe adresă de mail când puteți dvs.am așteptat 3 ani, mai pot aștepta până aveți timp să-mi citiți povestea. Doamne ajută și multă sănătate vă doresc.