Sărut mâna, părinte. Sunt căsătorită de 21 de ani cu un catolic, eu fiind ortodoxă. Slujba cununiei a fost făcută ortodox. Pe atunci, nici eu, nici soțul meu nu prea aveam habar de cele ale credinței adevărate și trăiam ca niște somnanbuli în lumea aceasta. Pentru mine cel puțin, relația cu Dumnezeu se reducea la un fel de „negoț” cu Acesta: eu scriu niște acatiste pe care preotul le citeste la Biserică, plătesc pentru asta, iar Tu, Doamne îmi vei împlini cererile pentru că asta este treaba Ta în această „tranzacție”! Doamne, iartă-mă, că nu știam ce fac! Prin marea milă și dragoste a lui Dumnezeu pentru mine, deși nu am meritat-o niciodată, m-am trezit la Viață – cu „V” mare, pentru că de-abia de atunci consider că trăiesc cu adevărat și mă simt vie. Asta s-a întâmplat acum vre-o 11-12 ani. Nu a fost ușor. Am avut un canon de oprire de 7 ani de la Sfânta Împărtășanie, dar consider că au fost necesari și că au lucrat în folosul meu sufletesc. Dar să revin la soțul meu. Este un om bun, smerit, jertfitor pentru noi toți, familia lui (avem 2 băieți de aproape 15 și 18 ani). S-a bucurat pentru relația pe care toți 3 o avem cu Biserica și cu duhovnicul nostru cu care se cunoaște, așa, superficial, lumește. În permanență el însă nu a avut nici o relație cu Biserica lui. Mai degrabă cu a noastră, chiar dacă totul se reducea la a sta un pic la slujbă, la sfârșit când venea să ne ia, la a asculta predica, a veni cu noi în noaptea de Paști pentru a lua Lumina, sau în participarea la slujba din noaptea de anul nou. Bineînțeles că-n tot acest timp m-am rugat cât am putut pentru el, pentru ca Dumnezeu să-l lumineze în a simți Adevărul și unde-L găsește, adică Dreapta Credință – Ortodoxia. Cu mila Domnului, de aproape 1 an a recunoscut că rămânănd în catolicism nu se afla pe deplin în Adevăr și că vrea să devină ortodox. Părintele nostru i-a spus însă ca pentru aceasta, întrucat Botezul nu i s-a făcut canonic, adica prin afundare de 3 ori în numele Sfintei Treimi, ci prin stropire, trebuie rebotezat. Și asta cred că l-a bulversat un pic și l-a făcut să amâne pasul. În prezent este în faza în care vrea să meargă în Alba, la Biserica la care presupune că s-a botezat pentru a afla date precise despre cum a fost botezat. Eu, la rândul meu, am cercetat cât am avut posibilitatea, canoanele și am ajuns la concluzia că este corect așa. Totuși, de dragul adevărului și al soțului meu vă întreb și pe Sfinția Voastră: este bine așa? Cum ați proceda într-o asemenea situație? Închei cu mulțumiri pentru răspuns și cu rugămintea de iertare pentru că m-am lungit atâta poate inutil, Doamne ajută!
- Magda a întrebat 14 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Dragă Magda, e o istorie interesantă de viață și covârșitoare, dar tot odata o hotărâre luată cu greu de soț poate fi dată peste cap dacă soțul nu va primi o lamurire bine determinată de ce trebue de botezat în biserica noastră.Mărturia Patristică asupra problemei botezului ereticilor nu a fost disputată niciodată, în pofida recentelor pretenţii care afirmă contrariul. Sfântul Atanasie cel Mare de pildă, a privit dreapta credinţă ca fiind începutul adevăratului Botez dătător de har. Cuvintele sale arată lămurit gândirea Sfinţilor Părinţi: Aşadar, Mântuitorul nu numai că a poruncit să se boteze, ci şi grăieşte mai înainte: „Învăţaţi”, iar apoi „Botezând pre ei întru numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”; căci dreapta credinţă vine după învăţare, iar împreună cu credinţa vine sfinţirea Botezului. Sunt multe erezii care folosesc doar Numele [Treimii], însă nu în chip potrivit, precum am zis, nici cu credinţă grăitoare; prin urmare, apa pe care ei o întrebuinţează este fără de folos, lipsită fiind de bună-cucernicie, încât cel ce se udă de ea este mai degrabă întinat de necredinţă decât răscumpărat . Sfântul Botez este poarta de intrare în Trupul lui Hristos, aşadar temelia şi începutul tuturor Tainelor, precum Însuşi Domnul a zis: «De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu» [3 , dar şi în veşnicele cuvinte ale Apostolului Pavel ce mărturisesc «un trup şi un Duh… un Domn, o credinţă, un botez, Un Dumnezeu şi Tatăl tuturor» [5 . „Un [singur] Domn, o [singură] credinţă, un [singur] botez – acestea trei se cuprind într-o singură Biserică, pecetluind o unime de nezdruncinat” [7] . „În afara Bisericii, orice s-ar numi „biserică” este o adunare de eretici care au pierdut singura credinţă în Domnul cel Unul şi, prin urmare, botezul săvârşit de ei nu poate fi asemuit cu Botezul creştin” [8] . Pentru aceasta, ereticii şi schismaticii sunt primiţi în Biserică prin botezare. Vezi primul canon al Sfântul Vasile cel Mare, în care marele Părinte al Bisericii îl încuviinţează deplin pe Sfântul Ciprian al Cartaginei, zicând că „cei ce se îndepărtează de Biserică prin schismă nu mai au harul Sfântului Duh, darul harului preoţesc se întrerupe, şi transmiterea preoţiei este împiedicată. Se întrerupe succesiunea apostolică iar cei botezaţi de ei sunt consideraţi ca fiind botezaţi de mireni. Prin urmare, nu au autoritate nici să boteze, nici să hirotonească”. Fiecare creştin ortodox dar mai ales fiecare păstor ortodox este chemat să se opună cu cuvântul şi fapta acestei „noi mărturisiri de credinţă”, spre „a fi gata pururea spre răspuns la tot cel ce cere vouă cuvânt, pentru nădejdea care este în voi” (I Petru 3:15). Deci reeșind din cele mai de sus faceți ascultare preotului și primiți adevăratul botez ortodox.
Prot Victor Mihalachi
- Guest a răspuns 14 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
