Mulțumesc pentru sfaturile dumneavoastră și răpunsurile la întrebările pe care vi le-am adresat. Acum, știți cum este omul… Îi dai un deget și el îți ia toată mâna. Dacă nu vă deranjez prea mult, v-aș ruga să-mi recomandați unele cărți ziditoare de suflet, pentru cei ce se află la începutul drumului spre sporirea duhovnicească. Eu pe acasă am un acatistier, Biblia, o carte cu diverse predici scrisă de ierodiaconul Visarion Iugulescu – „Pâine și apă pentru suflet”, Ceaslovul, câteva cărticele cu rugăciuni de zi cu zi și cam atât. Am observat că în general, asemenea cărți costă destul de mult și nu mi le pot permite, unele din cărțile pe care le am le-am primit sau le-am împrumutat și trebuie să le restitui. Dacă aș ști titlurile unor astfel de cărți aș putea să le caut în format electronic și să le citesc în acest format, deși plăcerea lecturii mi se pare mult diminuată atunci când citesc de pe un ecran de calculator. Însă cred că citirea acestor cărți nu este o simplă lectură și având ce învăța din ele, nu mai contează în ce fel de format le găsesc. M-aș bucura dacă aș găsi în vreo carte și câteva sfaturi despre comportamentul pe care trebuie să-l avem în biserică, nu vorbesc despre bun-simț, închiderea telefonului mobil, păstrarea liniștii, ș.a., ci despre cum trebuie să ne închinăm în timpul slujbei, când facem crucea dreaptă, când cu capul plecat, când îngenunchem, când facem închinăciuni până la pământ, etc. Din păcate, am avut ani buni în viața mea când nu mergean la biserică, ci doar mă închinam acasă, ori pe unde mă aflam și simțeam nevoia… Mergând la biserică am observat că-n general cei tineri se iau dupa cei bătrâni, când începe o bătrână să se închine, încep toți ceilalți din jur, dar și bătrânii, nu se închină toți în același timp, când unul se închină altul nu se închină, nici nu mai știi care face bine, care nu și după care să te iei. De asemenea, cum este mai bine să ne rugăm atunci când suntem acasă: în picioare sau în genunchi, ori putem să ne și așezăm într-o poziție cuviincioasă? Despre cântatul în biserică nu vă mai întreb, am citit tot aici la dumneavoastră că-n biserică, femeia este mai bine să tacă. Pentru mine este un fel de a mă educa și pentru viața de zi cu zi, pentru că până acum ceva timp vorbeam prea mult, și ar trebui să tac, să mai și ascult, pentru că de aceea are omul două urechi și o singură gură: să vorbească mai puțin și cu folos și să asculte mai mult. Mă iertați dacă unele întrebări pe care vi le-am adresat vi se par fără rost, ori denotă neștiință, dar mergând pe drumul acesta constat în fiecare zi că ceea ce am învățat până acum este nimic față de câte mai am de parcurs. Decât să greșesc, mai bine întreb. Vă mulțumesc pentru timpul acordat.
- Cristina a întrebat 14 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Doamne ajută. Da, foarte frumos este spus. Și nu cred că numai femeia are două urechi și o gură. Despre femeie în special se spune să tacă pentru că este cunoscută firea ei pulsivă și necontrolul de care dă dovadă în unele momente. nu pentru că ar fi ea mai rea. Însă orice femeie creștină este chemată să învețe prin exemplu ei personală. Un model de femeie avem mereu nevoie în Biserică. Nu pentru că Biserica este a bărbaților s-a spus ca femeia să tacă în biserică, ci pentru motivul de care am amintit. Femeia să tacă în biserică și să facă ascultare de bărbatul ei, iar bărbatul să-și iubească femeia. Toate aceste lucruri sau spus ținându-se cont de neajunsurile fiecăruia. Bărbatul e mereu înclinat spre cele care sunt în gospodăria lui, astfel punându-se în umbră dragostea față de femeie, iar femeia este preocupată prea mult de vorba deșartă astfel uitând de supunerea față de cel care pare a fi iubitorul de tăcere. De unde am dedus eu că barbatul pare a fi iubitor de tăcere? Iată ce spune Scriptura despre Adam cel după creație: „Nu este bine să fie omul singur”. Nu se spune nimic de faptul că Adam nu se simțea bine în liniștea Raiului. Pare că se simțea neîmplint, însă nu și supărat pe liniște. Nu liniștea era cea care scotea pe fața lui tristețea ci lispa ajutorului: „nu s-a găsit ajutor de potriva lui”. Am întâlnim mai multe cazuri în care bărbații își caută refugiu în tăcere. Și mereu m-am întrebat oare de ce. Și la fel nu înțeleg de ce la o femeie este mai greu de vorbit despre așa lucruri. Și răspuns e acela că Domnul a creat pe ambii la fel, dar diferiți unul de altul pentru a se atrage prin firea lor. Însă învățăturile rămân valabile pentru o viața plină de echilibru și armonie. Ca și cărți ce vă pot eu recomanda. Avem noi o bibliotecă aici la noi pe site: „Biblioteca creștinului ortodox”. Desigur că făcând această bibliotecă ne-am gândit la urcarea acelor cărți care par a fi cele mai recomandate. Deci succes la lecturarea celor care sunt și la cele care vor mai aparea intre timp. Iar despre rânduiala comportamentului în Biserică ce să vă spun: Toate trebuie să pornească din interioarul nostru. Chiar și acele bătrâne cred că se închină fiecare în duhul său. Sunt momente în Sfânta Liturghie când trebuie să se închie, așa ca la „Momentul invocării Duhului Sfânt”. Dar toate sunt lăsate spre buna chiverniseală a stării sufleteși a omului. Îndemn tineretul să participe la Sfânta Liturghie nu după mișcările generației vârstnice ci după dictarea sufletului. E clar ca e nevoie de o explicatie a celor ce se petrec in timpul Sfintei Liturghii. Pentru aceasta vă recomand cartea: „Explicarea Dumnezeieștii Liturghii”. Încercați, vă rugăm, să trăiți cele ce se petrec în momentul Sfintei Liturghii și astfel veți ajunge la trăirea cea adevărată din acele momente. Nu rânduiala trebuie să ne învețe ci sentimentul fața de cele ce se petrec în momentul sacru al Slujbei. La fel e și cu închinatul. Toate să le faceți cu cele două părți ale ființei voastre: Trup și Suflet și astfel nu veți mai avea îndoieli. Vă puteți ruga și în picioare și în ghenunți, după râvna sufletească. dar să aveți râvnă nu să o faceți din obligație. Uneori e și obligația buna, dar prea multă obligație distruge duhul. De aceea vă îndemn să descoperiți mai mult cele ale ascunsului ortodox ca astfel să puteți înțelege cum e cel mai bine. Însă toate cele spuse de mine până aici își au începutul în rugăciune.
Doamne dă putere în a cunoaște și în a înțelege cele ce facem întru numele Tău.
Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 14 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
