Încă o dată vă mulţumesc dragi părinţi, că sunteţi aproape de noi, cei începători pe drumul credinţei adevărate. Îndrăznesc să vă întreb dacă îmi puteţi spune câte ceva despre părintele Visarion Iugulescu, deoarece am citit despre dânsul păreri pro şi contra şi nu mai şiu ce să cred. Acasă am o carte cu predici scrisă de dânsul, cartea se numeşte: „Pâine şi apă pentru suflet” şi îmi aduc aminte că am cumpărat-o de la o măicuţă acum mai mulţi ani, când nu eram aşa aproape de biserică dar în sinea mea îmi doream să încep să fac paşi spre mântuirea sufletului. Eu lucrez într-o instituţie publică şi din câte îmi aduc aminte au venit atunci două măicuţe care mergeau prin diverse instituţii, de la care am cumpărat această carte, pe care am şi citit-o. O altă problemă a mea este că odată cu acea carte de predici am cumpărat încă o carte care se numeşte: „Calea mântuirii” şi este o traducere făcută de d-nii Dumitru Popa şi Valentin Rusu după cartea „Steps to Christ” scrisă de Ellen White. La vremea respectivă nu mai reţin dacă am citit cu atenţie această carte însă nu de mult, făcând curăţenie, am dat peste ea, am frunzărit-o şi apar în conţinutul ei citate din psalmi, însă nu se aseamănă ca formă cu psalmii pe care îi citesc eu seara şi au o altă numerotare ( ex. : Ps. 50 este trecut Ps. 51). Am regăsit redate versete din Ps. 50 (menţionat ca fiind Ps. 51) însă sub o altă formă. În Psaltire, Psalmul 50 începe: \”Miluieşte-mă Dumnezeule după mare mila Ta\\ Şi după mulţimea îndurărilor Tale şterge fărădelegea mea.\” iar în cartea de care v-am pomenit apare aşa:\”Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta! \\ După îndurarea Ta cea mare, sterge fărădelegile mele!\” Şi în continuare mai sunt încă 12 versete care înfăţisează c-am acelaşi lucru cu cele din psamul pe care îl ştim, dar oarecum sub altă formă. Şi încă ceva: eu am încercat să redau cât mai fidel primele două versuri din acel psalm care apare în carte (fără diacritice) şi mi-a atras atenţia faptul că versetele scrise acolo sunt pe un ton imperativ. Tot fragmentul conţine multe semne de exclamare, pe care în Psalmul 50 ( în forma scrisă) pe care îl ştim noi nu le-am regăsit. Din Psaltire când citesc Psalmul 50 simt că citesc o rugăciune către Dumnezeu, că îmi mărturisesc păcatele mele, că mă căiesc pentru ele şi mă rog să-mi dea Dumnezeu ceea ce trebuie sufletului meu să se mântuiască însă în cartea respectivă, cu toate semnele acelea de exclamare, cine citeşte acele versete parcă s-ar certa cu Dumnezeu şi i-ar impune ce să facă. De exemplu se mai spune acolo : \”Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic!\” sau \”Dă-mi iaraşi bucuria mântuirii Tale şi sprijineşte-mă cu un duh de bunăvoinţă!\” Acum eu stau şi mă întreb dacă această diferenţă şi semnele de exclamare folosite pot fi din traducerea care s-a făcut, traducătorul dorind să redea prin semnele de punctuaţie folosite frământarea celui ce se roagă sau este altceva. Poate sunt eu cărcotasă despicând firul în 4 şi nu ar fi cazul…Când am cumpărat cartea nu cunoşteam conţinutul Psalmului 50 din Psaltire şi citind în treacăt cele scrise în acea carte nu am sesizat diferenţa. Îmi aduc aminte că am citit undeva că se poate recunoaşte Psaltirea ca fiind cea bună şi nu cea răspândită de sectari după forma Ps. 50. Eu Psalmul 50 îl ştiu aşa cum îl aud duminica la slujbă Sfintei Liturghii, cum se citeşte la rugăciuni şi cum este scris în Sfânta Scriptură, de aceea mă întreb acum ce pot eu acum să fac cu acea carte, dacă unele îndemnuri şi vorbe din ea par a fi bune, însă eu, nefiind desăvârşită în cele ale dreptei credinţei nu îmi dau seama dacă vorbele care se spun acolo sunt sau nu răstălmăciri ale Scripturii prezentate cu o haină frumoasă, să atragă şi să rătăcească pe cei naivi, care în râvna lor de a se mântui citesc tot ceea ce le cade în mână. În carte sunt şi citate din Scriptură însă nu am avut timp suficient să le compar cu cele din Biblia pe care o am acasă, pentru a vedea dacă sunt diferenţe şi nu am observat să se fi scris câte ceva, câtuşi de puţin, despre Maica Domnului sau despre sfinţi. Vă mulţumesc şi vă rog să mă iertaţi dacă am făcut prea mare caz cu aceste probleme însă dacă am greşit cumpărând această carte, aş vrea să nu mai greşească şi alţii. În ceea ce priveşte cartea cu predici, am învăţat de acolo multe lucruri şi nu am avut îndoieli că ceea ce este scris acolo nu ar fi folositor, deoarece citind-o prima dată m-a impresionat foarte mult şi imediat am decis să nu mai las nimic şi pe nimeni să mă împiedice să merg la biserică să mă spovedesc la preot, după ce nu mai făcusem lucrul acesta de foarte mult timp. Mi-am luat şi copilul cu mine şi mă bucur că am făcut acest lucru. S-a întâmplat ca această carte cu predici să-mi dea un imbold atât de puternic încât după ce am citit-o am decis că măcar restul zilelor care mi-au mai rămas de trăit să le petrec împlinind poruncile Domnului, să îndemn şi pe alţii să facă la fel şi să mă rog să mă curăţ de păcate. Vă mulţumesc penru timpul acordat şi să vă dea Dumnezeu sănătate.