Bună ziua. Mulțumesc în primul rând pentru răspuns, adevărat ce-ați spus, nu sunt eu Judecătorul, nici nu-mi ajut sufletul dacă mi-l amărăsc cu cei care fac fapte mai puțin bune, sau nu bune, adică tata sau alții, adevărat, vorbisem și cu duhovnicul și mi-a spus că e cam greu să-l schimb sau să pot să rezolv problema aceasta, dar mie la ora actuală, mai important în viața aceasta e ca să pot să-mi învăț copiii ce e bun și rău, să încerc să ajungă niște copiii – model lui D-zeu nu lumii, și, încerc să nu fiu chiar aspră, dar uneori nu prea vor să înțeleagă de vorba buna și le mai pedepsesc cu nuia sau palme la fund, chiar dacă au 3 ani și 4 ani și jumate, dar trebuie să știe că nu tot ce văd sau fac e bun, nu știu dacă tot ce fac sau spun ar putea fi în totalitate bun, să dea bunul Dumnezeu să mă bucur de ele, și să reușesc să fie niște modele plăcute și frumoase lui D-zeu. Iertați-mă că v-am îmbuibat capul cu tumultul sufletului meu! Asta e viața, cam dură, dar să-mi dea putere bunul Dumenezeu să trec peste toate!
- Georgeta a întrebat 14 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Bună seara. Vreau să mai adaug un sfat, pe care vi-l dă preafericitul Părinte Porfirie: ”Copiii neîndărătnici, mai zburdalnici, uneori neascultători nu se îndreaptă cu nuiaua, nici cu cuvinte multe, ori cu atitudine aspră, dar prin sfințirea mamei. Căci anume ea, la dragostea ei trebuie să adauge multe rugăciuni fierbinți către Domnul și astfel îi va călăuzi Mântuitorul, îi va lua în grija Sa și-i va face plăcuți Lui și celorlalți.”
Să ne dea Domnul putere și înțelepciune în a fi părinți și creștini plăcuți feței Sale!
Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 14 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
