Mai am vreo speranţă?

0
0

Doamne ajută! Sunt într-o situaţie de mare disperare. În casă se simte noaptea prezenţa altor persoane, scârţie mobila. Într-o noapte soţul meu a văzut un graur pe tablou. Am făcut spovedanie generală, am făcut canoanele date, am ţinut post negru, am participat la Sf. Maslu, Sf. Liturghii , la dezlegări, la Moliftele Sf. Vasile, Moliftele Sf.Ioan Gură de Aur, am dat ascultare la tot ce mi-a spus preotul să fac. Am chemat preotul în casă şi mi-a făcut sfinţire. Tot îl intrebam pe părinte ce să mai fac, iar dânsul când dădea să-mi zică ce să fac eu îi spuneam că le-am făcut deja, mi le mai dăduse mai înainte. Am citit acatiste, dimineaţa şi seara. Orice om are necazuri, dar mai vine şi o perioadă (cât de cât mică) de un pic de linişte. Toate speranţele ce le aveam s-au transformat în veşti proaste. Plâng şi stig la Maica Domnului…, dar nu vreau să vorbesc cu păcat, parcă nu mă aude nimeni. Unde să mă mai duc mai departe de Maica Domnului şi de Dumnezeu? Răbdare am, dar nu mai dormim bine, nici noi nici copii, de luni bune, suntem pe cale să pierdem tot. Parcă ni s-a făcut ceva să se distrugă familia toată. Daţi-mi un sfat vă rog şi am să dau ascultare totală. Nu se poate ca cel rău să ne câştige familia mai ales că am luptat cu toate puterile noastre şi am cerut ajutor de la preoţi!

Share
  • You must to post comments
Filter
Sortează după: Cele mai multe voturi
0
0
Dargă soră, cred că unii creştini nici nu ştiu de existenţa la toate slujbele, molitfele pe care le-aţi făcut şi la care aţi partcipat. Dar o să vă întristez cred spunându-vă că când este vorbă de credinţă mai mult contează „calitatea”, dar nu „cantitatea”. Care rost au ele toate dacă nu aveţi încredere că vă vor ajuta. Doar nu poate face minini nici o slujbă, rugăciune sau rânduială fără credinţă. Care au fost cuvintele Mântuitorului înainte de a-i vindeca pe acei orbi? „Credeţi că pot să fac Eu aceasta?”. Iată deci ce e necesar în primul şi în primul rând pentru vindecarea atât sufletească cât şi trupească. Credinţă. Ceea ce la d-ră nu prea se simte. Chiar şi fraza pe care a-ţi folosit-o pentru subiectul mesajului ne vorbeşte desprea aceasta „mai am vreo speranţă?” Nu e corect să gândim aşa, nu e bine să ne pierdem speranţa. Nu ştiu dacă aţi citit Cartea lui Iov, dar cred că v-ar prinde bine citirea sau recitirea ei,  pentru ca să înţelegeţi prin câte poate trece un om şi a nu-şi pierde nădejdea, dragostea şi credinţa în Dumnezeu. Şi nu trebuie să vă duceti mai departe de Maica Domnului şi Dumnezeu, dar trebuie să vă întăriţi în credinţă. Să nu existe aceste ideii „despre mi-a făcut cineva ceva”, nimic nu ne poate atinge şi afecta fără voia Domnului. Dar iarăşi şi aici ne trebuie credinţă, că Domnul ne veghează, ajută şi susţine oricând. Nu vă pierdeţi speranţa, întăriţi-vă în adevăr. Căutaţi să faceţi în primul rând voia Domnului, să „căutaţi împărăţia sa” şi de toate celelelalte se va îngriji Domnul. Şi chiar de mă repet, vă îndemn încă o dată toate să le feceţi cu credinţă, de vă faceţi semnul crucii înainte de somn, să credeţi că veţi fi protejată şi d-ră şi familia şi în timpul odihnei, de spuneţi o rugăciune să credeţi că va fi auzită, de vă împărtăşiţi şă credeţi că aţi primit preasfântul trup şi sânge al Domnului şi acum nu mai sunteţi singură în acest trup şă în această luptă.  Şi ca ultimă remarcă aţi luptat „cu toate puterile voastre”, aţi cerut ajutorul preoţilor , dar n-aţi crezut cu adevărat şi ajutorul Domnului, căci oricui din noi îi trimite Domnul ajutor, dacă începem cu căutarea împărăţiei şi neprihănirii Sale şi ne lăsăm în voia sa.

„Credeţi că pot să fac Eu aceasta? … Da, Doamne!”
Doamne ajuă, apără şi păzeşte..
 
Prot Victor Mihalachi
  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.