Ce ar mai rămâne din Paştele Românilor fără miel?

0
0

Bună ziua. Nu știu pe câți voi deranja cu această întrebare (dacă va fi publicată), însă îndrăznesc să întreb: Cum ar sărbători românii Sfintele Paști dacă nu ar mai mânca toate aceste mâncăruri? Și… de ce se sacrifică mielul de Paște? Nu știu exact de când datează această tradiție cu sacrificarea mielului de Paște. Mă iau însă după suflet, iar sufletul îmi spune că e tradiție păgână. Înainte, în timpurile vechi (Vechiul Testament), oamenii aduceau jertfă lui Dumnezeu miei sau porumbei; însă erau „ardere-de-tot”, și erau pentru Dumnezeu, și nu pentru pântecele lor. Apoi, (Noul Testament), Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său ca jertfa, întruchipând Mielul lui Dumnezeu, iar acest lucru indică exact trecerea de la Legea Veche la Legea Nouă. Oamenii nu mai trebuiau să jertfească nimic, afară doar de sufletul lor, să-l dăruiască curat înaintea Domnului. Așa percep eu situația, așa îmi spune mie gândul. Acum, dacă preoții spun altfel, eu, să mă ierte Dumnezeu, dar tot gândul meu mi-l urmez, deoarece sunt sigură că Iisus Hristos reprezintă dragostea și mila, și nu găsește nici o plăcere în vărsarea de sânge nevinovat, cu atât mai mult cât acest lucru este făcut pentru pântecele nostru. Țin minte că mamaie, deși nu era vegetariană, și fiind crescută la tară înainte de a veni în București, considera animalele ca fiind sursă de hrană. Cu toate acestea, țin minte că spre sfârșitul vieții ei (aprox. cu un an sau 2 înainte), a avut poftă de carne de miel, era de Paște. I-a cumpărat mama, însă nu s-a putut atinge de mâncare; deși era o fire puternică, pur și simplu ceva a șocat-o atât de tare încât a zis că în viața ei nu va mai cumpăra carne de miel. A și plâns atunci. Deși, ca orice om, și bunica a făcut păcate, spre sfârșitul vieții a început să le realizeze pe toate, și s-a căit pentru ele. A renunțat și la descântecele de deochi după ce i-a apărut Maica Domnului în vis furioasă și certând-o, a renunțat și la sacrificarea găinilor, ținea postul cum trebuie… Înainte de a muri, a visat-o iar pe Maica Domnului spunându-i că icoana de lemn pe care străbunicul a purtat-o la gât când a luptat la Odessa să fie donată unei Biserici, și i-a mai zis că o să moara într-o sâmbătă. Mamaie a murit, într-adevar, într-o sâmbătă și toate s-au întâmplat precum ne-a zis… Prin urmare, consider că și repulsia pe care a avut-o fața de sacrificarea mielului de Paște a fost ingenuă, și oricât mi-ar spune lumea că e ceva „tradițional”, nu voi accepta această idee niciodată. „Tot ce mișcă și ce trăiește să vă fie de mâncare; toate vi le-am dat, ca și iarba verde. Numai carne cu sângele ei, în care e viața ei, să nu mâncați. Căci Eu și sângele vostru, în care e viața voastră, îl voi cere de la orice fiară” (Cap. 9 Facerea). Oamenii mi-au ciobit bucuria deplină de a sărbători Crăciunul și Paștele, și mi-e silă de ce văd în jur. Iisus Hristos NU e cruzime, nu e abator!

  • Mihaela a întrebat 13 ani ago
  • last edited 2 săptămâni ago
  • You must to post comments
0
0
Originea mie­lu­lui pascal se leagă de o istorie a poporului lui Israel. Egiptenii nu voiau să-i eli­be­reze pe evrei, pentru că aveau nevoie de forţă de muncă. Şi atunci, Dumnezeu trimite mai multe pedepse asupra egiptenilor. 10 plăgi. Iar cea din urmă, cea mai aspră, a fost că Dumnezeu a lovit cu moar­tea pe toţi întâi născuţi, de la om la dobitoc. Şi pentru a-i feri pe iudei de aceas­tă pedeapsă, le-a poruncit să aleagă din turmele lor un miel fără prihană. Fiecare familie trebuia să sacrifice animalul, iar cu sângele scurs să ungă pra­gu­rile uşilor şi ferestrele, ca atunci când vine îngerul să împlinească pedeapsa, să ocolească casele însemnate ale iudeilor. O dată cu ieşirea iudeilor de pe pământul egiptenilor, se instituie sărbătoarea Paştilor. „Pesah” înseamnă în ebraică trecere, ieşire. Paştile iudeilor comemorează ieşirea din robia egipteană şi trecerea în libertate. Acest miel trebuia consumat în familie. El era fript şi pregătit cu ierburi amare, ca să le aducă aminte de perioada de robie şi după aceea, dimineaţa, trebuia să iasă şi să plece în libertate.
● Ce semnifică mielul pascal? Pentru prima dată, vorbim despre o prefigurare a jertfei fiului lui Dumnezeu întrupat, pentru izbăvirea oamenilor din robia păcatului şi din robia morţii. Mielul pascal îl simbolizează pe fiul lui Dumnezeu întrupat, pregătit pentru jertfă. Din acest motiv, iudeii păstrează săr­bă­toa­rea şi jertfirea mielului pascal până la venirea Mântuitorului Hristos. Mielul pascal trebuia să fie primul miel născut, fără prihană şi fără defect. Semnifică blândeţe, curăţie, desăvârşire.
● De ce Iisus Hristos a fost numit „mielul lui Dumnezeu”? Când se întâlneşte prima dată Sfântul Ioan Botezătorul cu Mântuitorul Hristos, Ioan Botezătorul spune: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel care ridică păcatul lumii”. Aceasta în­seamnă că se împlineşte în Mântuitor profeţia făcută în Vechiul Testament. Se face trecerea de la Vechiul Testament la Noul Testament, pentru că Mântuitorul, „Mielul lui Dumnezeu”, se va jertfi pentru păcatele oamenilor şi îi va duce pe aceştia din robia păca­tului în libertatea duhului, din robia morţii la viaţă.
● Nu are nici o legătură tăierea mielului cu răstignirea, ci cu jertfa lui Iisus. Iudeii jerfeau mielul şi se hrăneau cu el, Mântuitorul se jertfeşte şi ne dă trupul să-l mâncăm şi sângele să-l bem. Pâinea şi vinul transformate în trupul şi sângele lui. În tradiţia creştină, mielul nu este altceva decât o reminiscenţă şi o aducere aminte a mielului pascal din Vechiul Testament. Nu are nici o legătură cu răstignirea Domnului.
● Cine ne-a adus nouă această practică? Popoarele şi-au împropriat-o, citind, auzind. Ea nu a fost adusă de apostoli. Este o tradiţie, un obicei. Nu cu­noaş­tem această practică în viaţa primelor comunităţi, ba dimpotrivă. Primele comunităţi creştine nu sacrificau mielul, ca nu cum­va să se confunde cu Paştile iudaic, chiar au renunţat la el, prima dată.
● Este bine cum procedăm noi acum, tăind atâţia miei? Nu este nici bine, nici rău. Nu este rău, pentru că aduce aminte de momentul acela. Noi însă nu mai trăim în Vechiul Testament. Nu este necesar să tăiem miel de Paşti. Ceea ce este grav este că oamenii, în loc să se pregătească ca în Noul Testament, se pregatesc ca în Vechiul Testament. În loc să postească, să se spove­deas­că şi în noaptea de Paşti să se îm­păr­tă­şeas­că, la ora actuală accentul a căzut pe masa din noaptea de Paşti, când oa­me­nii nu participă la slujbă şi deja din noap­tea de Paşti mănâncă mielul, spu­nând că este mielul pascal, dar care de fapt nu are nici o legătură cu mielul pascal. Dacă practica se face într-un mod serios, creş­ti­nesc, dacă oamenii participă la viaţa liturgică din postul mare, se spovedesc, se împărtăşesc, iar pentru Paşti pregătesc mielul ca pe o masă, nu e nimic rău. Dar nu este obligatoriu. Cu alte cuvinte, mie­lul de Paşti nu face parte nici din rân­duiala bisericească, nici din pregătirea duhovnicească de Paşti.
Mai departe! Nu trebuie să fim minciunoși! Versetul, nu la-ți tâlcuit corect! Este vorba doar despre carnea, în care se conține sânge! Dar aceasta, este interzisă și de Tradiția Bisericii Ortodoxe! Ca de exemplu, Canonul 67 Trulan, la fel interzice consumul de sânge, sau a cărnii în care se conține sângele, ca de exemplu, salamul de sânge! Zic că nu l-ați tâlcuit corect pentru că, special ați omis prima parte a versetului, în care se spune clar: ”tot ce mișcă și ce trăiește să vă fie spre mâncare!” E clar că aici, se permite consumul de carne! Alta e, dacă omul dorește să fie vegetarian, e un lucru bun! Dar trebuie să fii vegetarian pentru ca lipsa de carne să fie ca o jertfă, pentru iertarea păcatelor, nu vegetarian pentru că vă îngrețoșați de creația lui Dumnezeu!
Doamne ajută și Învierea Domnului să vă aducă pace!
Preot Iulian Rață
  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.