Bună ziua. Nu știu pe câți voi deranja cu această întrebare (dacă va fi publicată), însă îndrăznesc să întreb: Cum ar sărbători românii Sfintele Paști dacă nu ar mai mânca toate aceste mâncăruri? Și… de ce se sacrifică mielul de Paște? Nu știu exact de când datează această tradiție cu sacrificarea mielului de Paște. Mă iau însă după suflet, iar sufletul îmi spune că e tradiție păgână. Înainte, în timpurile vechi (Vechiul Testament), oamenii aduceau jertfă lui Dumnezeu miei sau porumbei; însă erau „ardere-de-tot”, și erau pentru Dumnezeu, și nu pentru pântecele lor. Apoi, (Noul Testament), Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său ca jertfa, întruchipând Mielul lui Dumnezeu, iar acest lucru indică exact trecerea de la Legea Veche la Legea Nouă. Oamenii nu mai trebuiau să jertfească nimic, afară doar de sufletul lor, să-l dăruiască curat înaintea Domnului. Așa percep eu situația, așa îmi spune mie gândul. Acum, dacă preoții spun altfel, eu, să mă ierte Dumnezeu, dar tot gândul meu mi-l urmez, deoarece sunt sigură că Iisus Hristos reprezintă dragostea și mila, și nu găsește nici o plăcere în vărsarea de sânge nevinovat, cu atât mai mult cât acest lucru este făcut pentru pântecele nostru. Țin minte că mamaie, deși nu era vegetariană, și fiind crescută la tară înainte de a veni în București, considera animalele ca fiind sursă de hrană. Cu toate acestea, țin minte că spre sfârșitul vieții ei (aprox. cu un an sau 2 înainte), a avut poftă de carne de miel, era de Paște. I-a cumpărat mama, însă nu s-a putut atinge de mâncare; deși era o fire puternică, pur și simplu ceva a șocat-o atât de tare încât a zis că în viața ei nu va mai cumpăra carne de miel. A și plâns atunci. Deși, ca orice om, și bunica a făcut păcate, spre sfârșitul vieții a început să le realizeze pe toate, și s-a căit pentru ele. A renunțat și la descântecele de deochi după ce i-a apărut Maica Domnului în vis furioasă și certând-o, a renunțat și la sacrificarea găinilor, ținea postul cum trebuie… Înainte de a muri, a visat-o iar pe Maica Domnului spunându-i că icoana de lemn pe care străbunicul a purtat-o la gât când a luptat la Odessa să fie donată unei Biserici, și i-a mai zis că o să moara într-o sâmbătă. Mamaie a murit, într-adevar, într-o sâmbătă și toate s-au întâmplat precum ne-a zis… Prin urmare, consider că și repulsia pe care a avut-o fața de sacrificarea mielului de Paște a fost ingenuă, și oricât mi-ar spune lumea că e ceva „tradițional”, nu voi accepta această idee niciodată. „Tot ce mișcă și ce trăiește să vă fie de mâncare; toate vi le-am dat, ca și iarba verde. Numai carne cu sângele ei, în care e viața ei, să nu mâncați. Căci Eu și sângele vostru, în care e viața voastră, îl voi cere de la orice fiară” (Cap. 9 Facerea). Oamenii mi-au ciobit bucuria deplină de a sărbători Crăciunul și Paștele, și mi-e silă de ce văd în jur. Iisus Hristos NU e cruzime, nu e abator!
- Mihaela a întrebat 13 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
● Ce semnifică mielul pascal? Pentru prima dată, vorbim despre o prefigurare a jertfei fiului lui Dumnezeu întrupat, pentru izbăvirea oamenilor din robia păcatului şi din robia morţii. Mielul pascal îl simbolizează pe fiul lui Dumnezeu întrupat, pregătit pentru jertfă. Din acest motiv, iudeii păstrează sărbătoarea şi jertfirea mielului pascal până la venirea Mântuitorului Hristos. Mielul pascal trebuia să fie primul miel născut, fără prihană şi fără defect. Semnifică blândeţe, curăţie, desăvârşire.
● De ce Iisus Hristos a fost numit „mielul lui Dumnezeu”? Când se întâlneşte prima dată Sfântul Ioan Botezătorul cu Mântuitorul Hristos, Ioan Botezătorul spune: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel care ridică păcatul lumii”. Aceasta înseamnă că se împlineşte în Mântuitor profeţia făcută în Vechiul Testament. Se face trecerea de la Vechiul Testament la Noul Testament, pentru că Mântuitorul, „Mielul lui Dumnezeu”, se va jertfi pentru păcatele oamenilor şi îi va duce pe aceştia din robia păcatului în libertatea duhului, din robia morţii la viaţă.
● Nu are nici o legătură tăierea mielului cu răstignirea, ci cu jertfa lui Iisus. Iudeii jerfeau mielul şi se hrăneau cu el, Mântuitorul se jertfeşte şi ne dă trupul să-l mâncăm şi sângele să-l bem. Pâinea şi vinul transformate în trupul şi sângele lui. În tradiţia creştină, mielul nu este altceva decât o reminiscenţă şi o aducere aminte a mielului pascal din Vechiul Testament. Nu are nici o legătură cu răstignirea Domnului.
● Cine ne-a adus nouă această practică? Popoarele şi-au împropriat-o, citind, auzind. Ea nu a fost adusă de apostoli. Este o tradiţie, un obicei. Nu cunoaştem această practică în viaţa primelor comunităţi, ba dimpotrivă. Primele comunităţi creştine nu sacrificau mielul, ca nu cumva să se confunde cu Paştile iudaic, chiar au renunţat la el, prima dată.
● Este bine cum procedăm noi acum, tăind atâţia miei? Nu este nici bine, nici rău. Nu este rău, pentru că aduce aminte de momentul acela. Noi însă nu mai trăim în Vechiul Testament. Nu este necesar să tăiem miel de Paşti. Ceea ce este grav este că oamenii, în loc să se pregătească ca în Noul Testament, se pregatesc ca în Vechiul Testament. În loc să postească, să se spovedească şi în noaptea de Paşti să se împărtăşească, la ora actuală accentul a căzut pe masa din noaptea de Paşti, când oamenii nu participă la slujbă şi deja din noaptea de Paşti mănâncă mielul, spunând că este mielul pascal, dar care de fapt nu are nici o legătură cu mielul pascal. Dacă practica se face într-un mod serios, creştinesc, dacă oamenii participă la viaţa liturgică din postul mare, se spovedesc, se împărtăşesc, iar pentru Paşti pregătesc mielul ca pe o masă, nu e nimic rău. Dar nu este obligatoriu. Cu alte cuvinte, mielul de Paşti nu face parte nici din rânduiala bisericească, nici din pregătirea duhovnicească de Paşti.
- Guest a răspuns 13 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
