Ce să fac?

Cu adevărat a Înviat! Rare cazuri, să fi fost noi întrebaţi de cum se poate dobândit opusul la bucurii Dar să ştiţi, că după ploaie, vine soare. Aşa şi la dvs, aţi avut în trecut, acum e o pauză. Mai glumesc, chiar îmi vine în minte istorioara cu un monah bătrân care se întrista că nu mai era încercat de gânduri rele şi necazuri. Şi vă spun că acesta e un duh de smerenie. Cât despre să cereţi de la Domnul: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dunezeul tău”. Iată ce spune sfâtul Serafim din Sarov despre cum şi ce trebuie de cerut Domnului: „Bucuria mea, nu vă îndoiţi de aceea, că Dumnezeu nu vă va îndeplini cerinţele, numai că ele să se refere către zidire Dumnezeiască şi ajutorul aproapelui. Dar chiar de e spre folosinţa şi necesitatea personală, sau aveţi nevoie să dobândiţi ceva – acestea totate, cerute ascultător, Dumnezeu vi le va trimite. Dar să fie în cazul, când cererea e urgentă şi de extremă necesitate, doar iubeşte Domnul pe cei ce-l iubesc. De un lucru să vă feriţi: Să nu cereţi de la Tatăl, ceea de ce nu aveţi urgentă nevoie! N-o să-i refuze Dumnezeu omului, pentru credinţa creştină ce o are în Iisus Hristos, Fiul Său, dar îi va cere socoteală, de ce L-a neliniştit cu cereri nefolositoare, a cerut de la El ceea, de care se putea foarte bine lipsi”. Mai frumos şi complet răspuns – nu s-ar fi putut de dat. Să ascultăm de sfinţii părinţi care vorbeau prin Duhul Sfânt, şi nu vom da greş!

De-i necaz ori bucurie, numai Dumnezeu o ştie! Să dăm slavă mereu lui Dumnezeu şi să nu ne lăsăm influenţaţi , sau amăgiţi de ispitele şi bucuriile trecătoare!