Ucrainenii au numit un președinte interimar baptist
Oleksandr Turcinov, ales duminică președinte interimar al Ucrainei, după destituirea lui Viktor Ianukovici, a avut un parcurs politic în tandem constant cu cel al fostului premier Iulia Timoșenko. În plus, interesant pentru țara predominant ortodoxă, Turcinov activează și ca pastor baptist.
Duminică, parlamentul controlat de opoziție l-a numit președinte interimar pe Turcinov, pe care analiștii îl numesc un „număr doi” de cursă lungă. Mâna dreaptă a fostului premier Iulia Timoșenko (eliberată sâmbătă după trei ani de detenție), Turcinov este văzut ca o figură politică lipsită de ambiție, însă loială liderului opoziției. „Este întotdeauna omul numărul doi, chiar și în partidul lui”, aprecia Balazs Jarabik, cercetător la Insititului pentru Politici Central Europene, citat de AFP.
Colaborarea Turcinov-Timpșenko este atât de coezivă, încât unii activiști prodemocrație se tem chiar că cei doi s-ar putea pregăti pentru o ascensiune politică a fostului premier, notează BBC.
Chiar dacă nu și l-a asumat public, rolul lui Turcinov în protestele de stradă izbucnite în noiembrie 2013 a fost unul proeminent. În februarie, procurorii l-au pus chiar sub acuzație pentru implicarea lui în organizarea „forțelor de autoapărare” a protestatarilor, informează aceeași sursă. Însă Turcinov nu este în unanimitate acceptat de protestatari. Ca și alți membri ai opoziției aflate acum la putere, Turcinov este privit cu lipsă de încredere, fiind mai degrabă un personaj controversat.
El a semnat o carte, devenită scenariu de film, intitulată Iluzia fricii, o lucrare bogată în referiri la Dumnezeu și la pasaje biblice. În 2008, un film bazat pe intriga acestei cărți a fost înscris în cursa pentru Oscar, la categoria „Cel mai bun film străin”.
Neobișnuit pentru o țară în mod tradițional ortodoxă și catoliă, Turcinov este baptist. Și nu doar atât, este un baptist practicant, pastor în Kiev. Federația Europeană Baptistă a salutat avansarea politică a „fratelui nostru în Hristos”, dr. Oleksandr Turcinov, punctând că „ceea ce Ucrainei îi trebuie acum nu este doar o schimbare a oamenilor aflați în poziții de autoritate, ci o schimbare a sistemului și a relației dintre autorități și cetățenii obișnuiți.” „Ucraina are nevoie de dragoste, milă și iertare”, scria Pavel Ungurian, Directorul Departamentului Misiune Internațională a Uniunii Baptiste Ucrainiene. „Ucraina are nevoie de Christos!”.
Ucraina este predominant nereligioasă. Potrivit unui sondaj efectuat în anul 2006, circa 62,5% dintre ucraineni nu cred în Dumnezeu sau nu aparțin niciunei biserici. Între credincioși, cei mai mulți sunt ordodocși Răsăriteni (26,8% din totalul populației). Situația ortodocșilor în Ucraina are particularitatea de a fi nu doar împărțiți în zeci de culte ortodoxe, ci și de a asista la o scindare între Biserica Ortodoxă Ucrainiană cu Patriarhia la Moscova (35 de eparhii și peste 10.000 de comunități), Biserica Ortodoxă ucrainiană cu Patriarhia la Kiev (31 de eparhii și 3.721 comunități) și Biserica Ucrainiană Ortodoxă Autocefală (cu 12 eparhii și 1.166 de comunități). Primele două folosesc limbi slavone în serviciile lor divine. Cea din urmă, legalizată în 1989 (după ce a fost interzisă în comunism), ține slujbele în limba ucraineană. Între primele două biserici a existat, de-a lungul timpului, chiar o formă de rivalitate, despre care voci din presă apreciau că a fost depășită prin cooperarea de care au dat dovadă instituțiile religioase, în timpul protestelor.
Credincioșii ucraineni care nu sunt ortodocși, au îmbrățișat fie catolicismul (5,9% din totalul populației), fie protestantismul (0,9%), fie alte religii (3,9%). Unii au pus pe seama vidului lăsat de comunismun afluența cultelor neoprotestante și succesul unor mișcări precum Ambasadele Domnului (fondată de Sunday Adelaja), care au o prezență semnificativă în peisajul religios ucrainean.
www.semneletimpului.ro
