Am demisionat de la servici

Sărut mâna Părinte, am activat într-o companie internațională și activând am început să mă îmbolnavesc, am ajuns la medic și medicul mi-a indicat tratament pentru recuperarea sistemului nervos, atunci am fost nevoită să demisionez deoarece nu mă puteam concentra la munca pe care o făceam și-mi scăzuse foarte tare memoria și din frică ca să nu greșesc ceva la servici și să nu ajung la închisoare am demisionat. Am procedat creștinește? Și mă mustră conștiința că stau și primesc tratament acasă, iar părinții se duc la servici, mă gândesc că eu trebuie să am grijă de părinți și nu invers. Părinții nu mă lasă să-mi caut un alt post de muncă, deoarece le e frică ca boala să nu se agraveze și mă roagă să stau acasă și să urmez tratamentul, faza este că medicul a zis că este nevoie de o perioadă mai îndelungată, dar că pot să încerc să am o activitate. Părinții mă impun să dau la învățat ca să-mi găsesc o slujbă mai ușoară, dar eu când încerc să învăț nu pot memora, adică memorizez pe o perioadă scurtă de timp și apoi uit ce am citit, și mi-e frică că nu am să fac față și totuși aș vrea să fie voia lui Dumnezeu, nu voia mea. Cum să procedez? Mi-e frică să nu dau ascultare de părinții mei, dar totodată mă gândesc poate nu asta e voia Domnului, daca eu nu am memorie bună și poate că mai bine e să muncesc decât să stau acasă să primesc tratament, mă simt ca un trântor și parazit care stă pe spinarea părinților fără folos. Totodată stând acasă am început să brodez icoane și mi s-a propus să încerc să vând icoane gata brodate. Dar mama e împotrivă, zice că pe lucruri sfinte nu se poate de făcut business și să brodez tablouri. Dar mie mi se pare că a broda tablouri este un lucru păgân, pentru că ele nu aduc folos omului, cum e corect părinte? Și vă rog să mă îndrumați cu un sfat. Mă rog de mă iertați și Doamne ajută!