multumiri

Bună ziua dragi părinţi, părinte Victor şi parinte Iulian, un post uşor vă doresc şi multă sănătate, îndeosebi mulţumesc părintelui Victor care m-a ajutat în etapa grea a vieţii, mă refer la întrebarea num. 19509 Să ştiţi că da m-a ajutat articolul după ce am citit dându-mi seama că au fost femei care şi mai tare au suferit ca mine. Bogdaproste şi Slava lui Dumnezeu că nu mi-a venit în ghânduri ca să jelesc că am născut copii, doar sincer ghândul de a mă da bătută şi să divorţez am avut, deja îmi alcătuisem un plan, ca să nasc al cincilea copil şi să îl părăsesc lăsându-l fără copii. Dar mai întâi de toate mi-am zis să citesc acatistul Maicii Domnului ajutătoarea celor scârbiţi şi împăcarea celor învrăjbiţi. Niciodată n-am crezut că aşa de repede m-a lua în seamă pe mine cea păcătoasă Maica Domnului, nici o oră n-a trecut şi ce discuţie cu lacrimi am avut cu soţul nu vă pot descrie, una o ştim ambii, am greşit în faţa lui Dumnezeu mai întâi, rămâne să ne spovedim şi să luptăm în continuarie. Am impresia că cu chât mai mult ne apropiem de Dumnezeu, cu atât este lupta şi ispitele mai chrâncene, de ne vine uneori să ne lăsăm aripile în jos şi să ne lăsam pradă. Tare este calea mântuirii grea, cu petre şi spini, fără rugăciuni şi ajutorul Domnului nu putem face nimic, nici un pas, cum spune rusu ,,Без Бога – не до порога!,,