Doamne ajută! Am și eu o întrebare.. Cât de îngăduitor trebuie să fie un om cu greșelile aproapelui lui? Ce este mai înțelept? Să fii bun fără să corectezi anumite greșeli vizibile ale aproapelui, ori să le ierți și să aștepți ajutorul din partea lui Dumnezeu? Și dacă se întâmplă să încerci să le corectezi, care este cea mai bună modalitate de a o face? Sau asta depinde de la caz la caz? Sunt nelămurită, văd unele lucruri la persoanele dragi mie, dar tind să cred că din egoismul meu văd numai greșelile aproapelui meu…
- Catalina a întrebat 11 ani ago
- last edited 11 luni ago
- You must login to post comments
Fraza cu care îţi încheiat arată că nu vă luptaţi doar cu păcatele şi defectele altora, ci ştiţi că mai există şi un vast teren de luptă şi cu cele proprii. Iată de acolo mereu trebuie să începem. Iar pe cei din jur să încercăm să-i corectăm cu un model propriu de viaţă pe cât mai aproape de desăvârşire şi ei vâzându-l vă vor urma. Iar dacă totuşi nu reistaţi şi vreţi să faceţi o remarcă, făceţi-o în duhul dragostei, pentru a nu jigni pe nimeni şi cu adevărat a-l îndrepta. Totuşi dacă există deja păcate grele şi păcate cu ele deja trebuie de luptat, mai mult aplelând la ajutorul Domnului, decât încercând singuri să-i schimbăm pe cei din jur.
Dumnezeu să ne dea putere și întărire pentru a face față încercărilor din lumea aceasta.
Prot Victor Mihalachi
- Guest a răspuns 11 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
