Daca sîntem în situatia de a crede ceva gresit ca si alte popoare timp de mii de ani?

Sarut mâna, Parinte. Sînt un român care trăieşte din ’87 departe de ţară. Am plecat din România cînd religia şi nu numai, era un domeniu care nu făcea parte din preocupările pe care guvernul le încuraja printre tineri ci dimpotriva le condamna. Am descoperit ortodoxia de unul singur citind în cărţi şi mai tîrziu pe internet. Tot din internet am găsit şi numele şi adresa de e-mail a dumneavostră. De cîteva saptamîni, cîteva gînduri arunca îndoilală în sufletul meu. V-aş ruga dacă puteţi să mă ajutaţi să-mi clarific aceste gînduri îndoielnice. Deci gîndurile mele sînt : timp de mii de ani, popoare ca grecii şi romanii se rugau la diferiţi zei, deci la idoli. Dar printre acei oameni care au trăit în acele timpuri, erau probabil foarte mulţi care erau oameni cu suflet bun, şi o conştiinţă religioasă ridicată şi împlineau cu evlavie cerinţele religiei lor. Probabil ar fi fost buni creştini dacă creştinismul ar fi existat. Prima mea întrebare este, de ce Dumnezeu a aşteptat atît de mult să-şi trimită Fiul, ca să arate oamenilor că sînt într-o credinţă greşită? Generaţii, timp de mii de ani au fost lăsate să venereze idolii fără să aibă vre-o vină. Apoi urmând această logică mă întreb de ce de fapt a trebuit ca Fiul să se sacrifice pentru a lua asupra sa păcatele oamenilor cînd, Tatal încă de cînd a dat legile sale lui Moise, ştia ca nimeni nu va putea să fie salvat, nimeni nu va putea să fie fără păcat, nimeni nu va putea să le respecte. De ce nu a ales de la început altă metodă care sa permita macar la puţini să se mîntuiască? Apoi, cînd Iisus a declarat cananeencii că El a venit pentru casa cea pierduta a lui Israel, de ce şi-a schimbat planul şi prin apostol a decis că toată lumea poate primi noua lege? Ca şi cum deciziile au fost luate de cineva care îşi schimbă planul pe masura ce vedea dacă este bun sau nu. Vă rog să nu mi-o luaţi în nume de rău, dar tare aş dori să găsesc un răspuns la framântarile mele. Dacă şi noi sîntem acum în aceeaşi situaţie de a crede ceva care în viitor va fi considerat greşit, ca timp de mii de ani alte popoare? Cu stimă, Adrian.