CONSUMUL DE CAFEA ESTE SAU NU UN PĂCAT?
Pentru a clarifica dacă putem sau nu să vorbim despre păcatul consumului de cafea, vom explica întâi efectele substanţei principale conţinută de cafea, COFEINA.
Utilitatea medicală a cofeinei
S-a demonstrat că acţiunea cofeinei asupra organismului uman este una de crestere a ritmului respirator prin stimularea acelei parti a creierului responsabila cu nivelul dioxidului de carbon din sange.
Cofeina poate mari ritmul respirator prin stimularea actiunii diafragmei, care este principalul muschi implicat in procesul de inspiratie si expiratie. Un studiu a aratat faptul ca aceasta mai poate fi folositoare si celor cu afectiuni pulmonare, care au probleme respiratorii. Pacientii astmatici au probleme respiratorii datorita obstructiei („astuparii”) canalelor bronhice. Medicamentul numit teofilina a fost indelung folosit in tratamentul astmului deoarece dilata canalele bronhice si usura respiratia. Recent, un studiu a demonstrat faptul ca si cofeina are acelasi efect. Cu toate acestea, doza necesara (echivalenta cu aproximativ noua cesti de cafea pentru o persoana de talie medie), produce si efecte secundare nedorite: tremur si lipsa de echilibru.
Pe langa efectele benefice in afectiunile respiratorii, cofeina poate fi folosita cu succes si in provocarea respiratiei la nou-nascutii care au insuficienta respiratorie. Consumata o data cu hrana obisnuita, cofeina creste ritmul de convertire al hranei in energie. Consumata intre mese, produce un transfer al grasimilor din depozitele celulare catre fluxul sangvin pentru a fi folosite ca energie. Cofeina este, asadar, un ingredient obisnuit ce nu necesita prescriptie medicala. Cofeina este des inclusa in preparate prescrise de medic sau in cele care nu necesita prescriptie medicala pentru durerile de cap si in alte analgezice, probabil pentru a contracara efectele depresive ale medicamentelor existente in aceste retete. Cofeina a fost folosita si in cazuri de infertilitate, deoarece creste mobilitatea spermatozoizilor. Oricum, cantitatea folosita pentru a obtine acest efect este foarte mare, iar eventualele efecte secundare sunt necunoscute.
Dependenţa de cofeină
Din punct de vedere tehnic, drogul este o substanta folosita sa previna ori sa vindece o afectiune. De fapt, oamenii folosesc cofeina in toate aceste scopuri, iar aceasta poate raspunde la toate aceste solicitari, dar pana la un anumit punct. Cofeina este cel mai popular drog din lume. Desi cofeina este o substanta chimica ce poate fi folosita in scopuri medicale sau nu, ea este folosita mai adesea fara prescriptie medicala, pentru efectele sale asupra starii si comportamentului. Drogurile consumate in acest scop sunt cunoscute sub numele de „droguri psihoactive”. Heroina, cocaina, marijuana, nicotina, alcoolul si cofeina sunt toate droguri psihoactive. Cofeina pura este un praf alb cu gust amar ce se aseamana cu amidonul. Este solubila in procentaj moderat in apa la temperatura corpului omenesc si usor solubila in apa incalzita. A fost pentru prima data extrasa din cafea in 1820, iar din ceai in 1827, dandu-i-se numele de „theina”. Curand dupa aceasta s-a descoperit si faptul ca proprietatea de a modifica starea de spirit si comportamentul se datoreaza tocmai cofeinei si in cazul cafelei si in cel al ceaiului. Dupa ceai si cafea, cea mai importanta sursa de cofeina o reprezinta bauturile nealcoolice (coca-cola), apoi cacaoa si ciocolata. Ultima sursa importanta este in prescriptia de medicamente si a medicamentelor fara prescriptie. Persoanele care consuma in mod regulat cantitati mari de cafea (mai mult de cinci cesti pe zi) realizeaza adesea ca organismul lor s-a adaptat acestor cantitati, astfel ca si toleranta la aceasta substanta creste; rezultatul este ca ei trebuie sa mareasca si consumul pentru ca substanta sa mai aiba efect stimulator. Pe de alta parte, daca unii renunta la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar si cateva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datorata dependentei lor fizice si mentale fata de acest drog.
Efectele cofeinei asupra organismului
Afirmatiile conform carora cofeina stimuleaza activitatea sistemului nervos central – creierul si maduva spinarii – se bazeaza pe foarte putine informatii ale sistemului in sine. Existenta acestui stimul se bazeaza mai mult pe aparitia efectelor drogului asupra starii si comportamentului si se presupune ca activitatea creierului este afectata intr-o anumita masura. Observatiile facute asupra creierului animalelor arata ca prezenta cofeinei intensifica activitatea celulelor de la suprafata creierului (ceea ce se asociaza unui complex de senzatii si unui anumit comportament) si a structurilor mai adanci (asociate instinctului si emotiei). Studiile legate de actiunea cofeinei asupra activitatii au aratat prelungirea timpului in care cineva poate lucra la nivel maxim si scurtarea perioadei de timp necesare pentru recuperarea in urma unei activitati extenuante. O performanta redusa se inregistreaza insa, in cazul activitatilor in care este necesara o coordonare foarte buna si o fermitate a miscarilor mainilor. Cofeina afecteaza coordonarea motorie, ceea ce presupune cresterea tremurului bratelor si a mainilor, uneori numite „agitatiile cafelei”. Cercetarile pornite de la ipoteza ca aceasta ar putea contracara efectele alcoolului au fost neconcludente. In plus, este evident faptul ca bautul a cateva cesti de cafea nu il poate face pe un individ sub influenta alcoolului sa fie apt sa conduca o masina. De fapt, cofeina il poate face cu atat mai periculos, deoarece adancirea simturilor il poate face pe acest potential sofer sa creada ca poate face lucruri carora reactiile si perspicacitatea lui slabite nu le poate face fata. In loc sa fie somnoros si inofensiv, el este vigilent si periculos. Desi consumarea cafelei produce reactii diferite, in general aceia care sunt mari consumatori de cafea dorm mai putin decat ceilalti, unii dintre ei putand suferi de anumite forme de insomnie sau de o proasta dispozitie matinala, care dureaza pana ce isi consuma „cafeluta de dimineata”. Cafeaua creste tensiunea arteriala si mareste numarul de batai ale inimii. Desi modificarile survenite nu sunt mereu semnificative, cresterea tensiunii arteriale poate deveni un aspect periculos pentru aceia care au probleme in acest sens. De aceea consumul de cafea este total contraindicat hipertensivilor. S-a demonstrat, de asemenea, ca exista o legatura si cu accelerarea ritmului respirator, ceea ce le este folositor celor care au afectiuni pulmonare sau respiratorii. Consumul mare de cafea creste si cantitatea de acid secretata in stomac, provocand hipersecretia gastrica, dar reduce, pe de alta parte actiunea prin care stomacul isi goleste continutul in intestinul subtire. Cofeina incetineste, de asemenea, si trecerea alimentelor prin intestinul subtire, insa o accelereaza in intestinul gros. Toate aceste efecte pot duce la tulburari digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau al intestinului subtire. Pe langa efectul pe care il are asupra sistemului digestiv, cafeaua reduce capacitatea organismului de absorbtie a anumitor substante nutritive. Duplicarea ADN-ului este un proces foarte important in reproducerea celulelor si a organismelor. Cofeina, datorita similitudinii cu anumite parti critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces, dar poate produce si erori in reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, cancer si malformatii genetice si devine de maxima importanta in cazul sarcinilor si poate duce sau contribuie la malformatii sau dificultati la nastere. Desi evidenta nu este concludenta, este mai intelept sa folositi cofeina cu atentie si moderat pe perioada sarcinii.
Consumul de cafea este sau nu dăunător?
Partial la aceasta intrebare am raspuns mai sus. Consumul de cafea este dupa proverbul romanesc: „Tot ce e mult strica”. Consumul moderat de cafea este util mai ales persoanelor cu activitati intelectuale intense. Evitati consumul ZILNIC de cafea! Consumand zilnic cafea, devenim dependenti de aceasta. Trebuie sa bem cafea in zilele in care avem nevoie mare de ea. Multe persoane spun: eu nu depind de cafea, pentru ca beau foarte putina, beau doar o cescuta pe zi. Dar cand e vorba sa se lipseasca de acea cescuta, abia atunci isi dau seama de dependenta. Din experienta personala va pot spune ca, daca s-a intamplat in anumite perioade sa consum cafea de pilda 5 zile la rand pentru ca am avut nevoie, in ziua a 6-a am renuntat, dar deja simteam dependenta fizica, manifestata prin somnolenta si lipsa chefului de orice treaba. Asadar, si in privinta consumului de cafea trebuie sa avem o dreapta socoteala: sa bem doar la nevoie si atunci o cantitate moderata. Daca ne doare capul, luam o pastila, sau tot tubul? Asa si in privinta consumului de cafea: daca ne simtim obositi, trebuie sa bem o cescuta si nu o cana. Si, daca luam aceeasi pastila mereu, nu mai are efect si, in acelasi timp devenim dependenti de ea. Tot asa si cafeaua: trebuie consumata doar la nevoie si nu zilnic, pentru a-i mai simti efectul.Este păcat să bem cafea? Există păcatul consumului cafelei?
Raspunsul poate fi da sau nu. Este pacat sa luam o pastila? Nu ! Este pacat sa inghitim un tub de pastile? Da, pentru ca este sinucidere. Consumul unei ceşti de cafea la nevoie nu este păcat, ci lăcomia şi abuzul de cafea este păcat, pentru ca tot ce este daunator trupului este pacat! Se poate spune ca, de exemplu, un bolnav de hipertensiune arteriala sau de ulcer gastric pacatuieste ori de cate ori bea cafea, pentru ca isi face rau trupului lui. Daca medicina a ajuns la concluzia ca a consuma zilnic cafea este daunator trupului, dupa cum am vazut mai sus, inseamna ca a consuma zilnic cafea este pacat, pentru ca astfel cafeaua devine daunatoare trupului, iar a consuma cafea la nevoie si in cantitate mica, nu zilnic, nu este pacat deoarece nu dauneaza trupului.
